Isărescu: România nu are alternativă la euro, dar nu îndeplinește niciun criteriu în prezent

Autor

Data

Categorie

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că țara nu are o alternativă la trecerea la moneda euro, însă în acest moment nu este pregătită pentru acest pas. BNR este gata să reia pregătirile, a spus el, dar România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”

Întrebat direct dacă țara este pregătită acum pentru adoptarea euro, Isărescu a fost tranșant: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită.” Guvernatorul a subliniat că prioritatea este realizarea corecției fiscale și menținerea ei în timp, avertizând că experiența anului 2014 arată că, fără păstrarea acestei corecții, România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

2014, momentul în care criteriile au fost îndeplinite

Isărescu a amintit că România a mai avut, în trecut, un moment în care îndeplinea criteriile de aderare la zona euro. În 2014, deficitul bugetar fusese redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, aflat atunci în funcția de ministru al Finanțelor.

Guvernatorul a explicat însă că, deși președintele de atunci, Traian Băsescu, avea în plan aderarea, contextul extern nu era favorabil: criza din Grecia și criza zonei euro puneau la acel moment în discuție chiar dezmembrarea uniunii monetare, astfel încât nu se punea problema aderării unui nou stat.

Ulterior, potrivit lui Isărescu, România a intrat într-o perioadă de reduceri de taxe și creșteri de cheltuieli, care a dus din nou la un deficit mare, iar pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat ulterior prioritățile economice ale țării.

BNR este pregătită să reia pregătirile

Guvernatorul a precizat că Banca Națională a susținut constant procesul de trecere la euro, inclusiv printr-un secretariat dedicat care a funcționat până în 2018, când alte priorități au preluat prim-planul. BNR este gata să reactiveze această structură, a spus el, dar a atras atenția că trecerea la euro „nu este un schimb facil de monedă”, ci un proces politic complicat, cu implicații sociale la nivelul întregii societăți, care depinde de deciziile Guvernului și ale Parlamentului.

Isărescu a reamintit totodată că România nu are opțiunea de a-și păstra moneda națională, așa cum au avut Marea Britanie sau Danemarca, decizia de a adopta euro fiind deja asumată prin tratatul de aderare — rămânând de stabilit doar momentul potrivit.

Fără un termen clar

Întrebat cât ar putea dura, în mod realist, până la adoptarea monedei euro, Isărescu a spus că nu poate estima un termen, condiționând orice calendar de coborârea deficitului bugetar sub pragul de 3%. Guvernatorul a mai atras atenția că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte pozitive și asupra deficitului extern și asupra inflației, criticând totodată instabilitatea legislativă din domeniul fiscal, dând ca exemplu reducerea TVA operată chiar în anul în care se discuta despre aderarea la zona euro.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri