Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că țara nu are o alternativă la trecerea la moneda euro, însă în acest moment nu este pregătită pentru acest pas. BNR este gata să reia pregătirile, a spus el, dar România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”
Întrebat direct dacă țara este pregătită acum pentru adoptarea euro, Isărescu a fost tranșant: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită.” Guvernatorul a subliniat că prioritatea este realizarea corecției fiscale și menținerea ei în timp, avertizând că experiența anului 2014 arată că, fără păstrarea acestei corecții, România nu poate intra în mecanismul cursurilor de schimb.
2014, momentul în care criteriile au fost îndeplinite
Isărescu a amintit că România a mai avut, în trecut, un moment în care îndeplinea criteriile de aderare la zona euro. În 2014, deficitul bugetar fusese redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, aflat atunci în funcția de ministru al Finanțelor.
Guvernatorul a explicat însă că, deși președintele de atunci, Traian Băsescu, avea în plan aderarea, contextul extern nu era favorabil: criza din Grecia și criza zonei euro puneau la acel moment în discuție chiar dezmembrarea uniunii monetare, astfel încât nu se punea problema aderării unui nou stat.
Ulterior, potrivit lui Isărescu, România a intrat într-o perioadă de reduceri de taxe și creșteri de cheltuieli, care a dus din nou la un deficit mare, iar pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat ulterior prioritățile economice ale țării.
BNR este pregătită să reia pregătirile
Guvernatorul a precizat că Banca Națională a susținut constant procesul de trecere la euro, inclusiv printr-un secretariat dedicat care a funcționat până în 2018, când alte priorități au preluat prim-planul. BNR este gata să reactiveze această structură, a spus el, dar a atras atenția că trecerea la euro „nu este un schimb facil de monedă”, ci un proces politic complicat, cu implicații sociale la nivelul întregii societăți, care depinde de deciziile Guvernului și ale Parlamentului.
Isărescu a reamintit totodată că România nu are opțiunea de a-și păstra moneda națională, așa cum au avut Marea Britanie sau Danemarca, decizia de a adopta euro fiind deja asumată prin tratatul de aderare — rămânând de stabilit doar momentul potrivit.
Fără un termen clar
Întrebat cât ar putea dura, în mod realist, până la adoptarea monedei euro, Isărescu a spus că nu poate estima un termen, condiționând orice calendar de coborârea deficitului bugetar sub pragul de 3%. Guvernatorul a mai atras atenția că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte pozitive și asupra deficitului extern și asupra inflației, criticând totodată instabilitatea legislativă din domeniul fiscal, dând ca exemplu reducerea TVA operată chiar în anul în care se discuta despre aderarea la zona euro.





















