Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, cere statelor europene să intensifice presiunea asupra Rusiei și avertizează că Moscova își asumă riscuri tot mai mari în raport cu Europa, prin acte de sabotaj și încălcări ale spațiului aerian. Oficialul european susține că aceste acțiuni urmăresc să intimideze statele europene și să le determine să reducă sprijinul acordat Ucrainei, iar răspunsul UE trebuie să includă noi măsuri împotriva economiei ruse, a „flotei fantomă” și a complexului militar-industrial al Moscovei.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene desfășurată la New York, în contextul reuniunilor ONU. Războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu, securitatea maritimă, situația din Marea Roșie și relația dintre securitatea europeană și cea din Indo-Pacific s-au aflat printre principalele teme discutate.
🗞️ Citește și Acestea
Kallas: „Moscova încearcă să sperie Europa”
Kaja Kallas a avertizat că Europa se confruntă cu o intensificare a amenințărilor și susține că strategia Moscovei urmărește inclusiv diminuarea sprijinului occidental pentru Kiev. În opinia sa, pe măsură ce Rusia devine dispusă să își asume riscuri mai mari, Uniunea Europeană trebuie să răspundă prin măsuri care să crească prețul plătit de Moscova pentru continuarea războiului.
„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian. Moscova încearcă să sperie Europa pentru ca aceasta să își reducă sprijinul pentru Ucraina. Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat șefa diplomației europene.
Kallas spune că UE are la dispoziție mai multe instrumente pentru creșterea presiunii, printre acestea numărându-se măsurile împotriva așa-numitei „flote fantomă” utilizate de Rusia și noi lovituri economice asupra industriei care susține efortul de război.
„Există multe modalități de a face acest lucru. Pentru început, acțiuni mai ferme împotriva flotei fantomă a Rusiei și măsuri mai dure care să vizeze complexul său militar-industrial”, a spus Kallas.
Economia Rusiei, considerată un punct vulnerabil
Șefa diplomației europene consideră că economia rusească reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale Moscovei și susține că presiunea occidentală trebuie concentrată inclusiv în această direcție, obiectivul declarat fiind creșterea costurilor continuării războiului.
„Economia Rusiei este una dintre părțile sale cele mai vulnerabile și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca ei să oprească acest război”, a declarat Kallas.
În acest context, miniștrii europeni au discutat și despre prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei. Potrivit șefei diplomației UE, regimul de sancțiuni reprezintă un „pilon central” al răspunsului european și vizează în prezent peste 3.000 de persoane și entități.
„Discuțiile sunt în desfășurare. Ne dorim să le încheiem în curând și, sperăm, să avem rapid această prelungire”, a precizat Kallas.
Alertă și în Marea Roșie: „Atacurile Houthi sabotează economia globală”
Rusia și Ucraina nu au fost însă singurele teme de securitate abordate la New York. Kallas a avertizat asupra deteriorării situației din Marea Roșie și asupra efectelor pe care atacurile rebelilor Houthi le au asupra rutelor comerciale internaționale.
Șefa diplomației UE susține că securitatea transportului maritim este direct legată de interesele economice ale Europei și cere consolidarea operațiunii europene ASPIDES, însărcinată cu protejarea navelor comerciale.
„Operațiunea ASPIDES aduce o contribuție crucială la securitatea regiunii și, implicit, la securitatea transportului maritim global. Dar operațiunea are nevoie de mai multe mijloace navale și mai multe mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor din regiune”, a declarat Kallas.
Oficialul european a indicat trei zone maritime pe care le consideră critice pentru securitatea și economia internațională: Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Strâmtoarea Bab el-Mandeb.
„Sunt trei puncte maritime critice, iar perturbarea lor se răspândește mult dincolo de regiunile respective. Libertatea navigației și securitatea maritimă sunt esențiale pentru comerț, securitatea alimentară și economiile noastre”, a avertizat ea.
Kallas leagă securitatea Europei de cea a Asiei
La o parte a discuțiilor de la New York au participat și reprezentanți ai Australiei, Indiei, Japoniei și Coreei de Sud, state cu care Uniunea Europeană dezvoltă parteneriate în domeniul securității și apărării.
Kallas consideră că Europa nu mai poate trata securitatea Indo-Pacificului separat de propria securitate și a invocat cooperarea dintre Rusia și Coreea de Nord, dar și rolul Chinei în susținerea economiei ruse.
„Rusia și Coreea de Nord afectează ambele regiuni. Zeci de mii de militari nord-coreeni au sprijinit războiul Rusiei în schimbul banilor, proviziilor și asistenței tehnice oferite de Moscova. Prin furnizarea de produse cu dublă utilizare, China rămâne principalul facilitator al războiului Rusiei. Ceea ce se întâmplă în Asia contează pentru Europa, iar ceea ce se întâmplă în Europa contează pentru Asia”, a declarat Kallas.
În opinia șefei diplomației UE, cooperarea cu partenerii asiatici trebuie să urmărească inclusiv reducerea dependențelor economice și diversificarea lanțurilor de aprovizionare.
„Cu toții ne confruntăm cu aceleași probleme. O cooperare strânsă între UE și partenerii din Asia-Pacific pentru diversificarea și reducerea dependențelor este în interesul nostru reciproc”, a afirmat aceasta.
Kallas cere și reforma ONU
Un alt mesaj transmis de Kaja Kallas a vizat funcționarea Organizației Națiunilor Unite. Deși Uniunea Europeană rămâne, potrivit acesteia, puternic angajată politic și financiar în susținerea sistemului multilateral, șefa diplomației europene consideră că ONU este prea des blocată atunci când trebuie să prevină sau să contribuie la încheierea conflictelor.
„Avem nevoie de o ONU mai eficientă și capabilă să livreze”, a declarat Kallas.
Oficialul european a pledat pentru consolidarea diplomației preventive și a mecanismelor de mediere și a susținut că reforma organizației este esențială. În acest context, Kallas consideră că viitoarea alegere a secretarului general al ONU va fi crucială atât pentru apărarea principiilor Cartei Națiunilor Unite, cât și pentru continuarea reformei instituției.
Mesajul transmis de șefa diplomației europene la New York este astfel unul mai larg decât simpla continuare a sancțiunilor împotriva Moscovei: Uniunea Europeană trebuie, în viziunea sa, să răspundă unei Rusii tot mai dispuse să își asume riscuri printr-o presiune economică mai puternică, consolidarea capacităților de securitate și o cooperare mai strânsă cu partenerii din Indo-Pacific.
