Kelemen Hunor: „Pensiile magistraților rămân 70% din venit. Coaliția discută extinderea tranziției la 15 ani”

POLITICĂ

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

POLITICĂ

Reforma pensiilor magistraților nu va modifica nivelul pensiilor de serviciu, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit MediaFax. Acesta a precizat că procentul de 70% din venitul salarial va rămâne neschimbat, iar eventualele modificări vor viza exclusiv perioada de tranziție.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul de reformă urmează să fie transmis în această săptămână către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz. Hunor nu se așteaptă la surprize:
„Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a declarat acesta la RFI.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Coaliția analizează extinderea tranziției la 15 ani

Potrivit liderului UDMR, principala preocupare a magistraților este păstrarea cuantumului pensiilor speciale, iar guvernul nu intenționează să intervină asupra acestui aspect. Reforma se concentrează pe perioada de tranziție pentru magistrații care intră în sistem.

Coaliția ia în considerare o prelungire a tranziției de la 10 la 15 ani, dacă toate părțile vor ajunge la un acord.

„Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor.

Negocieri între Guvern și magistrați privind vârsta și vechimea

Propunerea analizată prevede ca noii magistrați să atingă vârsta de 65 de ani cu o vechime totală de 35 de ani în muncă. Aceasta ar asigura o perioadă de tranziție uniformă pentru generațiile viitoare.

În negocieri, magistrații au pus pe masă și alte variante:

  • pensie de 65% din salariul brut, ceea ce ar echivala cu aproape 98% din salariul net,

  • sau o versiune ajustată de 60% din salariul brut.

Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost acceptată de liderii Coaliției.

Coaliția respinge tranziția de 18 ani, dar premierul se declară deschis unei soluții intermediare

Magistrații au cerut o perioadă de tranziție de 18 ani, însă Guvernul a propus inițial 10 ani, respingând solicitarea. Totuși, premierul Ilie Bolojan și-a exprimat disponibilitatea pentru o soluție de compromis: o tranziție de cel mult 15 ani.

Hunor a subliniat că obiectivul Guvernului este menținerea echității în sistemul public:
„Reforma trebuie să asigure echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni.”

Citeste si:

Articolul precedent
Speranță prin prevenție: ce spune prof. Achimaș-Cadariu despre lupta cu cancerul de col uterin
Articolul următor
Campania de „Black Friday” a Consiliului Județean Cluj, un real succes. Număr triplu de acte emise online în 24 de ore

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri