Legea privind pensiile magistraților a trecut de Camera Deputaților

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Camera Deputaților a adoptat marți proiectul de lege care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților, până la 65 de ani în anul 2045. Decizia a fost luată cu 259 de voturi „pentru”, 1 vot contra, 25 de abțineri și 1 vot „nu votez”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Noua reglementare este parte a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform căruia sistemul de pensii trebuie reformat pentru a elimina „inechitățile dintre diferitele categorii de beneficiari”, conform ȘtirileProTv.ro.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Miza financiară: 230 de milioane de euro din PNRR

Conform Comisiei Europene, România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fondurile PNRR dacă nu implementează reforma sistemului de pensii. Printre jaloanele impuse se numără și uniformizarea criteriilor de pensionare pentru diferite categorii socio-profesionale, inclusiv pentru magistrați.

Această lege reprezintă o etapă esențială în procesul de reformă și modernizare a sistemului de pensii, menit să aducă mai mult echilibru și sustenabilitate bugetară pe termen lung.

USR susține că legea e doar „un truc electoral”

Parlamentarii USR susțin că legea este doar „un truc electoral”, deoarece ar avea noțiuni neconstituționale inserate intenționat în textul de lege. Conform legii, un magistrat care are acum 45 de ani, poate ieși la pensie la vârsta de 50 de ani, adică în 2030, dar un magistrat care acum are 44 de ani, se poate pensiona doar în 2046, adică la vârsta de 65 de ani. Tocmai acest aspect, diferența de doar un an între cei doi magistrați, ar face legea neconstituțională, deoarece CCR a stabilit deja acest aspect ca fiind neconstituțional în trecut.

Citeste si:

Articolul precedent
Kievul respinge planul SUA privind Crimeea, iar summitul de pace de la Londra se amână
Articolul următor
Cutremur de 6,2 în Turcia, 23 aprilie 2025 – Seism resimțit și în România, inclusiv în București

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri