Legea salarizării 2026 se schimbă din nou: salariile bugetarilor pornesc de la o valoare de referință mai mică

Autor

Data

Categorie

Noua variantă a Legii salarizării, discutată joi la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, aduce modificări importante pentru mai multe categorii de bugetari. Cea mai importantă schimbare este reducerea valorii de referință de la 4.100 de lei la 4.000 de lei.

Proiectul, care reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, a fost transmis liderilor partidelor după întâlnirea de la Cotroceni. Aceștia urmează să analizeze documentul și să decidă dacă îl susțin.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Noua valoare de referință reprezintă baza de calcul de la care sunt stabilite salariile din sectorul public. Reducerea acesteia cu 100 de lei față de varianta elaborată în luna iulie modifică implicit modul în care sunt calculate veniturile pentru angajații din administrația publică.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Profesorii primesc coeficienți mai mari

Una dintre modificările importante vizează sistemul de educație. Deși valoarea de referință este mai mică, coeficienții de salarizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar au fost major­ați ușor.

Astfel, pentru anumite categorii de profesori, majorarea coeficienților compensează parțial scăderea valorii de referință.

Noua variantă elimină și prevederea potrivit căreia premiul de performanță pentru personalul didactic și didactic auxiliar putea fi stabilit o dată la doi ani.

În același timp, anumite gradații de merit aflate deja în plată urmează să fie transformate în premii de performanță, acestea urmând să fie menținute până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate.

Pentru celelalte categorii de personal, mecanismul premiilor de performanță este amânat cu un an, de la 2028 la 2029.

O altă prevedere stabilește o indemnizație de 500 de lei brut pe lună pentru titlul științific de doctor, în condițiile prevăzute de proiect.

Tot în domeniul educației este introdusă o definiție explicită a vechimii în învățământ, care va fi împărțită în vechime efectivă și vechime recunoscută.

Mai mulți bani pentru weekend și gărzile din sărbători în Sănătate

Proiectul aduce modificări și pentru angajații din sistemul sanitar.

Plata pentru activitatea desfășurată în weekend ar urma să crească de la 30% la 40%, în timp ce gărzile efectuate în zilele de sărbătoare legală ar urma să fie plătite cu un tarif orar cu 30% mai mare decât tariful aferent salariului de bază, față de 20% în varianta anterioară.

De asemenea, sporul maxim pentru condiții foarte periculoase crește de la 50% la 55%.

Noua lege prevede și diferențierea salariilor în funcție de categoria spitalului și de secția în care își desfășoară activitatea angajatul.

Sporul de 15% pentru ture ar urma să fie acordat cu condiția efectuării a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemelor de lucru 3×8 ore sau 2×12 ore.

Proiect-pilot pentru spitale

O noutate introdusă în ultima variantă a proiectului este instituirea, începând din 2027, a unui proiect-pilot național pentru unitățile sanitare cu paturi.

Programul ar urma să fie limitat la maximum 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare.

Măsura este inclusă în noua variantă analizată de liderii partidelor, însă proiectul nu are încă sprijin politic final.

Fără acord la Cotroceni

Discuțiile de la Palatul Cotroceni dintre Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au încheiat fără un acord asupra formei finale a Legii salarizării.

Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au primit documentul pentru analiză, urmând ca partidele să își formuleze pozițiile până la următoarea întâlnire cu președintele.

La discuții au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii.

Pîslaru a explicat că autoritățile trebuie să țină cont de limitele bugetare și de solicitările transmise de Comisia Europeană.

„Nu ne putem întinde mai mult decât ne este plapuma”, a transmis ministrul interimar al Muncii, explicând că forma proiectului trebuie construită astfel încât să poată fi susținută financiar.

770 de milioane de euro depind de jalonul din PNRR

Adoptarea Legii salarizării este urgentă deoarece România trebuie să îndeplinească până la sfârșitul lunii un jalon din PNRR.

Miza financiară este de aproximativ 770 de milioane de euro, sumă legată de îndeplinirea acestui jalon.

În acest moment, partidele din coaliție nu au ajuns la un acord asupra formei finale a proiectului. Liderii politici urmează să analizeze noua variantă, iar săptămâna viitoare este programată o nouă întâlnire cu președintele Nicușor Dan.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri