Magistrații protestează și suspendă activitatea În timp ce Curtea analizează sesizările, instanțele și parchetele din întreaga țară au decis să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat, limitându-se doar la cazurile urgente. Protestul vine ca reacție la modificările aduse pensiilor de serviciu, considerate de magistrați o încălcare a independenței sistemului judiciar.

Autor

Data

Categorie

Curtea Constituțională a României (CCR) a avut marți pe ordinea de zi patru contestații privind cel de-al doilea pachet de legi pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Agerpres, judecătorii constituționali au respins doar sesizarea referitoare la guvernarea corporativă a întreprinderilor publice, în timp ce celelalte cauze au fost amânate pentru 20 octombrie.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Dintre contestațiile analizate, una a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care vizează modificările privind pensionarea magistraților, iar celelalte trei au fost depuse de partidele AUR, SOS și POT.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Deciziile amânate pentru 20 octombrie

În urmă cu două săptămâni, CCR a mai amânat o decizie importantă în legătură cu același pachet de reforme, stabilind atunci termenul de 8 octombrie. Atunci, Curtea a respins doar contestațiile privind restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, însă a păstrat pe rol cele legate de pensiile speciale, sănătate, fiscalitate și companiile publice.

Acum, toate aceste contestații urmează să fie analizate pe 20 octombrie, ceea ce prelungește incertitudinea asupra unuia dintre cele mai sensibile proiecte ale Guvernului.

Guvernul a etapizat reforma pentru a evita blocarea întregului pachet

Pentru a limita riscul ca întreaga reformă să fie declarată neconstituțională, Executivul a împărțit pachetul al doilea de măsuri în cinci proiecte de lege distincte:

  • reforma sistemului de pensii ale magistraților,

  • reglementări în sănătate,

  • modificări de fiscalitate,

  • guvernarea corporativă a companiilor publice,

  • și restructurarea autorităților care se autofinanțează (ANCOM, ANRE, ASF).

Guvernul și-a asumat răspunderea pe aceste proiecte la 1 septembrie, iar până în prezent doar legea privind reorganizarea ANCOM, ANRE și ASF a fost promulgată.

Coaliția: „Proiectul respectă deciziile Curții”

Liderii din coaliția de guvernare au afirmat în repetate rânduri că proiectul a fost redactat „în așa fel încât să respecte deciziile anterioare ale CCR”. În vară, premierul sugerase că își va da demisia în cazul în care Curtea va declara neconstituțională reforma. Totuși, săptămâna trecută, acesta a revenit asupra declarației, precizând:

„Nu am spus că îmi dau demisia. Am spus despre problema legitimității. Haideți să vedem cum se pronunță CCR și vedem apoi.” 

Magistrații protestează și suspendă activitatea

În timp ce Curtea analizează sesizările, instanțele și parchetele din întreaga țară au decis să-și suspende activitatea pe termen nedeterminat, limitându-se doar la cazurile urgente. Protestul vine ca reacție la modificările aduse pensiilor de serviciu, considerate de magistrați o încălcare a independenței sistemului judiciar.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri