Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să blocheze tranșa de 770 de milioane de euro din PNRR destinată României, acuzând că modificările aduse Legii integrității, care l-ar putea afecta pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pun în pericol statul de drept, scrie Mediafax.
Cerere directă către von der Leyen, înainte de termenul-limită de 31 august
Într-o scrisoare publicată de POLITICO, cei doi lideri europeni cer Comisiei să „clarifice fără echivoc” faptul că banii europeni nu vor fi acordați dacă România merge mai departe cu modificarea legii privind integritatea în funcție. Presiunea vine într-un moment critic: termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă necesare accesării fondurilor expiră pe 31 august, iar Weber și Hayer vor ca un semnal din partea Comisiei să ajungă la București înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea.
Amendamentul care l-ar putea suspenda pe Fritz
În centrul disputei se află un amendament introdus de PSD, cu sprijinul AUR, care ar putea duce la suspendarea lui Dominic Fritz din funcția de primar, pe fondul unui caz mai vechi de conflict de interese. Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca atât legislația europeană, cât și Constituția României, și acuză social-democrații că îl vizează politic pe liderul USR.
„Nu un cec în alb pentru jocuri de putere politică”
Valérie Hayer a fost tranșantă în declarația pentru POLITICO: „Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politică”. Manfred Weber a mers mai departe, avertizând că miza depășește cu mult o simplă dispută politică internă și că, dacă o lege este construită pentru a elimina un adversar, iar fondurile UE devin instrument de presiune, atunci nu mai vorbim despre politică, ci despre o problemă de fond legată de statul de drept.
Argumentele juridice din scrisoare
În documentul trimis Comisiei, liderii PPE și Renew arată că legea adoptată de Parlamentul României vizează în mod direct mandatul unui oficial ales, ceea ce ridică suspiciunea că a fost croită pentru un caz individual, și nu pentru o problemă juridică generală – asta chiar dacă respectiva Curte Constituțională a decis între timp că amendamentul este constituțional. Cei doi invocă încălcarea principiilor securității juridice, neretroactivității și interdicției de a folosi instrumente juridice împotriva adversarilor politici, susținând totodată că situația intră direct sub incidența dreptului Uniunii Europene, întrucât Fritz este cetățean german ales în România în baza articolului 22 din TFUE, iar mandatul său derivă din aplicarea directă a dreptului comunitar.





















