Marea Britanie nu va trimite trupe în Ucraina, confirmă ministrul de externe David Lammy

Autor

Data

Categorie

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a reafirmat că Regatul Unit nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, dezmințind speculațiile recente privind o posibilă colaborare cu Franța pentru o astfel de decizie. Declarațiile sale vin în contextul escaladării tensiunilor dintre Rusia și Occident, după ce Ucraina a primit permisiunea de a folosi rachete ATACMS împotriva unor ținte pe teritoriul rus.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Declarațiile lui Lammy: „Poziția noastră nu s-a schimbat”

Ziarul francez Le Monde a sugerat luni că Franța și Regatul Unit ar analiza posibilitatea trimiterii de trupe sau contractori privați în sprijinul Ucrainei. Aceste informații au fost legate de recenta vizită a premierului britanic Keir Starmer la Paris, pentru marcarea Armistițiului din 1918. Întrebat despre această posibilitate, David Lammy a exclus orice schimbare a poziției britanice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Suntem foarte clari că suntem pregătiți să continuăm sprijinul pentru Ucraina, mai ales în privința instruirii, dar există o poziție de lungă durată conform căreia nu angajăm trupe britanice în teatrul de acțiune”, a spus Lammy în cadrul unei conferințe de presă la reuniunea miniștrilor de externe G7 din Italia. „Aceasta este cu siguranță poziția Regatului Unit și rămâne aceeași în acest moment”, a reiterat el.

Instruire și sprijin militar, dar fără trupe pe teren

Lammy a clarificat că restricția se aplică inclusiv contractorilor privați. „Nu angajăm trupe britanice la sol în Ucraina, dar sprijinim continuu Ucraina prin instruire și asistență militară”, a declarat ministrul.

Purtătorul de cuvânt al premierului Keir Starmer a întărit această poziție, explicând că implicarea directă a trupelor britanice nu este o opțiune. „Am avut anterior un număr limitat de personal care a oferit instruire medicală”, a menționat acesta. „Sprijinul nostru pentru Ucraina este neclintit, însă nu avem în vedere trimiterea de trupe în luptă.”

De asemenea, purtătorul de cuvânt a precizat că nu are informații despre eventuale discuții ale premierului Starmer pe această temă cu președintele francez Emmanuel Macron.

Tensiuni în creștere: Rusia amenință cu extinderea conflictului

Situația dintre Ucraina și Rusia s-a intensificat recent, după ce președintele american Joe Biden a autorizat utilizarea rachetelor ATACMS de către Kiev pentru atacuri asupra țintelor ruse. În paralel, Ucraina a utilizat rachete Storm Shadow furnizate de Regatul Unit pentru lovituri asupra Rusiei, dar guvernul britanic nu a comentat politica privind utilizarea acestor arme.

Răspunsul Rusiei a fost prompt. Săptămâna trecută, Moscova a lansat o nouă rachetă balistică experimentală în Ucraina, iar președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își rezervă dreptul de a lovi facilitățile militare din țările care sprijină Ucraina cu armament. „Războiul din Ucraina se transformă într-un conflict global”, a declarat Putin.

Franța și aliații occidentali nu își reduc sprijinul

În acest context tensionat, ministrul de externe francez Jean-Noel Barrot a declarat pentru BBC că statele occidentale nu trebuie să-și limiteze sprijinul pentru Ucraina. „Aliații occidentali trebuie să continue să sprijine Ucraina împotriva agresiunii ruse”, a subliniat el.

Astfel, în timp ce retorica Moscovei devine din ce în ce mai agresivă, Marea Britanie își reafirmă angajamentul de a sprijini Ucraina, dar doar prin metode care exclud trimiterea de trupe pe teren.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri