Marius Lulea (AUR): „România traversează cea mai catastrofală guvernare din ultimii 10 ani”

Autor

Data

Categorie

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a afirmat că decizia Fitch Ratings de a reduce perspectiva ratingului de țară al României de la „stabil” la „negativ” reflectă situația gravă în care se află economia țării, atribuită, în opinia sa, guvernării din ultimul deceniu.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Fitch Rating a scăzut rating-ul de țară pentru România la negativ. Deci nu doar noi o spunem, o spun specialiștii la nivel internațional că avem cea mai catastrofală guvernare probabil din ultimii 10 ani. 10 ani de domnie ai lui Klaus Iohannis și guvernele lui Klaus Iohannis. Sunt sume care arată dezastrul în care astăzi se află România. Tocmai de aceea am ajuns să ne împrumutăm la dobânzi extrem de mari. Băncile internaționale și băncile din România nu mai au încredere în guvernarea actuală. Ne împrumutăm de aproape un an de zile la dobânzi mai mari de 7%. Deci, practic, vorbim despre dobânzi de 2, 3, chiar și de 4 ori mai mari decât dobânzile care sunt practicate pentru state precum Franța, Italia sau Germania”, a declarat Marius Lulea.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Deficit bugetar și datorie publică în creștere

Lulea a subliniat că România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din istoria sa, care va ajunge la o valoare record până la finalul acestui an.

„Astăzi avem un deficit bugetar care atinge până la finalul acestui an 150 de miliarde de lei. Suma este una colosală. Este cel mai mare deficit bugetar pe care l-a avut România vreodată. Acest deficit, pe care ei nu l-au identificat anul trecut, când noi spuneam că bugetul de stat este întocmit în fals, trebuie să fie acoperit din împrumuturi, împrumuturi interne și împrumuturi externe. Ceea ce înseamnă că în mod automat a crescut și datoria publică a statului român. Avem o datorie publică istorică după 4 ani de guvernare PNL-USR și apoi PNL-PSD, aproape 200 de miliarde de euro”, a adăugat acesta.

Critici privind investițiile publice

Prim-vicepreședintele AUR a contestat afirmațiile guvernului privind nivelul investițiilor, susținând că fondurile destinate acestora sunt supraevaluate sau prost gestionate.

„Afirmația este una falsă. Din bugetul de stat, doar aproximativ 10% din sume se duc pentru investiții. Însă și aici aș dori să atrag atenția că vorbim despre proiecte de infrastructură care sunt, în general, supra-evaluate. Și aș dori să dau un singur exemplu. Pentru drumul expres Bacău-Piatra Neamț, evaluarea este la 50 de milioane de euro pe kilometru. Este un preț de 10 ori mai mare decât kilometrul de autostradă oriunde în Europa. Și avem dubii că acești bani sunt folosiți eficient și că investițiile reale ating această valoare de 10% din bugetul de stat. Cred că mai degrabă putem vorbi despre o delapidare a bugetului de stat și nu despre investiții. Investițiile reprezintă doar o formă prin care maschează aceste sume colosale de bani”, a precizat Lulea.

Lulea a atras atenția asupra situației dramatice din mediul de afaceri, susținând că un număr record de firme se închid anul acesta.

„Practic vorbim de 10% din firmele din România. Cifrele sunt de 4 ori mai mari decât cele din 2019. Deci astăzi se închid de 4 ori mai multe firme decât în anul 2019. Iar motivele sunt foarte clare: taxele sunt foarte ridicate, birocrația este excesivă, creditele date de către bănci sunt la costuri foarte ridicate, iar firmele românești trebuie să facă față unor produse de import aduse din state care oferă condiții mult mai bune, care oferă subvenții și care oferă credite la costuri corecte. Tocmai de aceea, anul viitor va fi un an foarte, foarte greu”, a concluzionat liderul AUR.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri