Mark Rutte: Europa trebuie să investească mai mult în apărare pentru a asigura securitatea viitorului

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat în fața Parlamentului European necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare în statele Uniunii Europene. În discursul său, Rutte a atras atenția că actualele bugete nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor de securitate din următorii ani.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din bugetele naționale pentru pensii, sănătate și sisteme de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică,” a declarat oficialul NATO.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ținta NATO: peste 2% din PIB pentru apărare

Mark Rutte a indicat că țările membre trebuie să depășească actualul obiectiv NATO de 2% din PIB pentru apărare. Potrivit acestuia, ținta ar putea ajunge la 3,6% sau chiar 3,7%, în funcție de capacitatea statelor de a colabora eficient în achizițiile comune de arme și echipamente. „Chiar și cu o astfel de cooperare, bugetele de apărare vor depăși cu mult 2%,” a avertizat Rutte.

Deși 24 din cele 32 de state membre NATO îndeplinesc deja ținta de 2% din PIB, presiunile pentru creșterea bugetelor sunt în creștere. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut săptămâna trecută statelor aliate să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare, un procent semnificativ mai mare decât cel alocat în prezent de Statele Unite, care cheltuiesc 3,38%.

Un apel la acțiune pentru securitatea Europei

Rutte a avertizat că Europa trebuie să acționeze acum pentru a preveni riscurile viitoare. „Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani. Dacă cheltuielile nu cresc, ar trebui să luăm cursuri de rusă sau să ne mutăm în Noua Zeelandă,” a spus el.

Secretarul general al NATO a subliniat, de asemenea, importanța consolidării rezilienței societăților și a infrastructurii critice. „Nu suntem în război, dar nici în pace… Asta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta,” a concluzionat Rutte.

În ultimul deceniu, NATO a insistat ca membrii să aloce mai multe resurse apărării, dar noile realități geopolitice și presiunile internaționale indică o nevoie urgentă de intensificare a acestor eforturi.

Citeste si:

Articolul precedent
Utilizatorii Tik-Tok din SUA, migrează pe o altă aplicație, tot chinezească
Articolul următor
Georgescu: România rezistă, luptăm pentru democrație!

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri