Medicamentele cu compuși radioactivi, tot mai des utilizate în tratarea cancerului

Autor

Data

Categorie

Injectarea unor compuși radioactivi direct în organism pentru a distruge celulele canceroase începe să câștige teren ca o terapie inovatoare în oncologie. Deși încă o metodă experimentală, această abordare atrage deja investiții masive, iar industria farmaceutică îi alocă miliarde de euro, conform AFP, citată de Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Medicamentele radioactive sunt considerate „în pas cu vremurile,” susține analistul financiar Jamila El Bougrini, care monitorizează sectorul farmaceutic. Un exemplu al interesului crescut pentru acest domeniu este parteneriatul recent dintre gigantul farmaceutic Sanofi și compania nucleară franceză Orano, cunoscută anterior sub numele de Areva. Anunțul acestui acord, făcut public la jumătatea lunii octombrie, a fost eclipsat de o controversă în jurul vânzării diviziei de paracetamol Doliprane a Sanofi către un fond american. Totuși, colaborarea deschide noi orizonturi în medicina nucleară, având în vedere că Orano dezvoltă un nou tip de medicament radioactiv în care Sanofi va investi 300 de milioane de euro.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Aceste noi tratamente radiofarmaceutice combină izotopi radioactivi cu molecule capabile să detecteze celulele canceroase și să acționeze ca un „vector” care să direcționeze radioactivitatea direct asupra acestora. „Conceptul este similar cu radioterapia, dar cu o acuratețe mult mai mare,” explică experții. Spre deosebire de radioterapia convențională, unde radiația este aplicată din exterior, această metodă permite țintirea directă a celulelor tumorale. Un exemplu cunoscut este tratamentul cancerului tiroidian cu iod radioactiv, care se acumulează în mod natural în glanda tiroidă, neavând nevoie de un „vector.” Noile terapii însă se bazează pe combinarea radioizotopilor cu molecule „ghid,” capabile să identifice alte tipuri de celule canceroase.

Interesul industriei farmaceutice pentru astfel de terapii a fost marcat în 2018, când Novartis a achiziționat Lutathera, un tratament radioactiv pentru cancere rare ale sistemului digestiv, pentru aproape 4 miliarde de dolari. De atunci, Novartis a extins acest tip de tratament, prin achiziția terapiei Pluvicto, pentru anumite tipuri de cancer de prostată, deschizând calea pentru noi aplicații. Acest avans a determinat companii precum AstraZeneca, Bristol-Myers Squibb, Eli Lilly și chiar Novartis să investească miliarde în companii biotehnologice specializate în radioterapie țintită.

„Nu este o mișcare pionieră, dar Sanofi se aliniază astfel printre liderii în domeniul radioterapiei,” spune Jamila El Bougrini. Tratamentul dezvoltat de Orano, bazat pe izotopul plumb 212, utilizează particule alfa, care eliberează mai multă energie radioactivă pe o rază mai scurtă, sporind astfel precizia și eficiența acestora față de particulele beta, folosite în terapiile existente.

Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste rezultate promițătoare vor putea fi confirmate la scară clinică. „Primele rezultate mă fac să cred că va fi eficient. Dacă mă întreba cineva acum cinci ani, eram sceptică, dar acum cred că este momentul să încercăm,” a declarat Francoise Kraeber-Bodere, specialistă în medicina nucleară la Spitalul Universitar din Nantes.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri