Meta Platforms Inc. este acuzată că a permis o rețea de pagini de Facebook să difuzeze peste 4.100 de reclame politice împotriva candidatei pro-UE Elena Lasconi, susținând în același timp figuri de extremă dreapta, inclusiv pe Călin Georgescu. Raportul, publicat de grupurile Reset Tech și Check First și citat de Bloomberg, sugerează că aceste activități au avut loc în perioada premergătoare scrutinului prezidențial din România.
O campanie digitală bine organizată
Rețeaua a inclus 25 de pagini de Facebook, aparent independente, dar care foloseau infrastructură comună pentru găzduire, publicitate și e-mail. Potrivit raportului, aceasta indică un efort coordonat pentru influențarea alegerilor. Reclamele au fost finanțate cu o sumă estimată la 264.909 euro (aproximativ 279.610 dolari), iar postările politice au fost amplificate și pe Instagram.
🗞️ Citește și Acestea
În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, Georgescu, un politician pro-rus, a obținut o victorie surprinzătoare. Ulterior, scrutinul a fost anulat de instanța supremă a României pe 6 decembrie, pe fondul acuzațiilor de amestec din partea Rusiei. Aceasta a fost prima decizie de acest fel în istoria țării. Documente declasificate de serviciile de informații românești sugerează că o campanie pro-Georgescu, desfășurată pe TikTok, ar fi putut fi coordonată de actori statali străini. „România a fost ținta unor atacuri hibride rusești agresive,” afirmă un document citat în raport. Moscova a negat orice implicare.
Rolul platformelor de social media
Deși atenția s-a concentrat pe TikTok, raportul indică faptul că și Facebook și Instagram au fost folosite pentru a răspândi mesaje politice polarizante și nefondate. Autorii raportului scriu: „În timp ce rolul TikTok în amplificarea dezinformării în campania electorală din România a fost în centrul atenției, noi dovezi arată că platformele Facebook și Instagram ale Meta au fost folosite pentru a răspândi mesaje politice agresive, afirmații neverificate și discursuri polarizante.”
Reclamele promovau imaginea lui Georgescu ca un „președinte patriot” care apără națiunea de establishmentul politic. În schimb, Elena Lasconi, candidata USR, era descrisă ca un „diavol” și o „marionetă a Occidentului”. De asemenea, actualul președinte Klaus Iohannis era numit „dictator” pentru sprijinul oferit acesteia. Unele reclame susțineau și alte figuri naționaliste, precum George Simion, liderul AUR.
Reacția Meta și contextul mai larg
Meta a refuzat să comenteze conținutul raportului, dar Nick Clegg, președintele pentru afaceri globale al companiei, a declarat: „Nu vedem nicio dovadă de incidente majore pe platformele noastre în România.” Clegg a adăugat că Meta a menținut un dialog constant cu autoritățile române.
Meta a afirmat că în 2023 a desființat aproximativ 20 de rețele de influență clandestine la nivel global, majoritatea având legături cu Rusia. Într-o postare recentă pe blog, Clegg a explicat: „Majoritatea operațiunilor s-au străduit să construiască audiențe autentice, unele folosind like-uri și urmăritori falși pentru a părea mai populare decât erau.”
Dovezi ale unei campanii centralizate
Cercetătorii au folosit biblioteca de reclame a Meta pentru a identifica rețeaua de pagini implicate. Acestea erau gestionate de administratori din România și se prezentau drept site-uri de știri sau divertisment. Totuși, lipsa informațiilor juridice și similitudinile tehnice, precum adresele IP partajate și designul web identic, sugerează o coordonare centralizată.
Acest fenomen confirmă și alte investigații, inclusiv ale publicației românești Context, care a dezvăluit că Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) a folosit pagini de Facebook false pentru a amplifica propagandă și teorii ale conspirației.
Reclamele campaniei au avut un impact masiv, fiind vizualizate de 199 de milioane de ori de la începutul lunii august, conform estimărilor raportului. Situația ridică întrebări serioase despre rolul platformelor digitale în influențarea proceselor democratice și despre măsurile necesare pentru prevenirea dezinformării.
