Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor susține că Europa se află în fața unei schimbări majore a arhitecturii sale de securitate, iar România trebuie să profite de această perioadă pentru a-și consolida nu doar capacitatea militară, ci și industria națională de apărare.
Într-o analiză publicată pe Facebook, Fifor revine asupra discursului privind Starea Uniunii Europene susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Strasbourg, pe care îl consideră un „discurs de direcție”, ce trebuie privit în contextul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani.
Potrivit acestuia, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, atacurile cibernetice, sabotajul, operațiunile de influență și incidentele care vizează infrastructura critică au schimbat fundamental modul în care trebuie înțeleasă securitatea europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Fifor atrage atenția asupra propunerii privind o nouă Strategie Europeană de Securitate și asupra ideii unui mecanism european de consultare în cazul amenințărilor hibride, descris drept un fel de „Articol 4 european”.
În opinia sa, una dintre marile provocări va fi delimitarea clară a noilor mecanisme europene de structurile NATO. Fostul ministru subliniază că Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână fundamentul apărării colective, în timp ce Uniunea Europeană ar putea interveni mai eficient în zona amenințărilor hibride, folosind instrumente economice, financiare, diplomatice, cibernetice și de reglementare.
Fifor: Europa trebuie să treacă de la bani la capacitate reală de apărare
Social-democratul consideră că una dintre schimbările importante anunțate la nivel european este trecerea de la discuția despre sumele cheltuite pentru apărare la evaluarea capacităților militare obținute efectiv în urma acestor investiții.
Printre domeniile considerate esențiale se numără apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, realimentarea în zbor, capabilitățile spațiale și cele cibernetice.
În cazul României, Fifor atrage atenția asupra finanțării de aproape 16 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, bani destinați înzestrării și dezvoltării capacităților de apărare.
Fostul ministru susține însă că România nu ar trebui să se limiteze la achiziționarea de tehnică militară din străinătate. Miza ar trebui să fie dezvoltarea și revitalizarea capacităților interne de producție, prin transfer de tehnologie, know-how și inovare.
„De noi depinde ce le vom lăsa celor care îl vor rambursa”, afirmă Fifor, referindu-se la împrumuturile contractate pentru investițiile în apărare.
Un Consiliu European de Securitate, pe masa discuțiilor
O altă propunere analizată de Mihai Fifor este crearea unui Consiliu European de Securitate, care ar putea reuni liderii statelor UE și parteneri strategici precum Regatul Unit, Canada, Norvegia și Ucraina.
Potrivit acestuia, un asemenea organism ar putea reprezenta o punte între Uniunea Europeană și partenerii esențiali pentru securitatea continentului, cu condiția ca atribuțiile sale să nu dubleze structurile NATO.
Fifor concluzionează că Europa nu și-a definit încă noua arhitectură de securitate, dar a început să o construiască, iar România trebuie să decidă dacă va participa activ la această transformare sau va rămâne la periferia marilor decizii.
„Istoria se scrie oricum. Întrebarea este cine participă la scrierea ei și cine se mulțumește să o citească după ce a fost scrisă”, își încheie Mihai Fifor analiza.
