Ministrul Economiei, Irineu Darău: „Este o iluzie și o minciună că putem să producem totul în România”

Autor

Data

Categorie

Irineu Darău a declarat că ideea potrivit căreia România ar putea deveni complet autosuficientă din punct de vedere economic reprezintă „o iluzie și o minciună”, criticând totodată modelul industrial din perioada comunistă.

Potrivit Mediafax, ministrul a fost întrebat într-o emisiune la Digi24 dacă afirmația conform căreia România era o mare putere industrială în perioada comunistă este adevărată sau falsă. Darău a răspuns că, din punctul său de vedere, această percepție este în mare parte falsă și că economia de atunci funcționa pe baza unei „iluzii a autosuficienței”.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Astăzi avem nevoie de o economie integrată într-o economie europeană și globală”, a explicat ministrul Economiei, susținând că modelul economic izolat nu poate funcționa într-o lume competitivă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Irineu Darău a povestit și o discuție avută cu o persoană care a lucrat în industrie în perioada comunistă. Potrivit acestuia, sistemul funcționa prin mutarea componentelor și echipamentelor între numeroase fabrici din țară, pentru a asigura locuri de muncă în mai multe regiuni.

„Comuniștii erau foarte inteligenți, că mutau dintr-o parte în alta componente și echipamente și construiau un camion sau altceva în 17 locuri din țară ca să dea de lucru la toată lumea”, a relatat ministrul.

Darău a afirmat însă că problema esențială era lipsa competitivității economice și a eficienței costurilor.

„Prima întrebare a fost dacă tot acest sistem era competitiv ca preț față de cei care produceau optim. Acolo nu a mai existat răspuns”, a spus ministrul.

În opinia sa, industria românească s-a prăbușit după anii ’90 tocmai pentru că nu putea rezista competiției internaționale odată ce economia a fost deschisă.

„Industria românească, singură și dezvelită în fața competiției globale, a sucombat imediat”, a declarat Irineu Darău.

Ministrul Economiei a criticat și abordările pe care le consideră „etatist-autosuficiente” sau „ultrasuveraniste”, inclusiv în domenii precum industria de apărare, afirmând că România nu poate produce totul intern și rămâne competitivă în același timp.

„Este o iluzie și o minciună că putem să producem totul în România doar pentru noi și eventual să fim competitivi în fața altora”, a concluzionat acesta.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri