Mircea Abrudean: „Inteligența artificială nu poate înlocui judecata și empatia umană. Rețelele sociale trebuie reglementate pentru protejarea copiilor”

Autor

Data

Categorie

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că, deși inteligența artificială aduce beneficii majore în numeroase domenii, aceasta nu poate substitui deciziile și discernământul uman, în special în justiție.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Unii propun ca inteligența artificială să fie folosită în justiție, să dea direct sentințele. Dar cum să decizi astfel unde se duce copilul, la mamă sau la tată? E nevoie de minte umană, de empatie, de rațiune — lucruri pe care AI-ul nu le poate avea”, a spus Abrudean.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

El a subliniat că este necesară o reglementare clară a utilizării inteligenței artificiale, pentru a preveni abuzurile și a proteja valorile umane.

Totodată, Mircea Abrudean a vorbit despre impactul negativ al rețelelor de socializare asupra tinerilor și a menționat inițiativa legislativă privind stabilirea unei vârste minime pentru accesul online.

„Am inițiat legea majoratului online, care prevede ca accesul deplin la anumite platforme să fie permis de la 16 ani în sus. Sub această vârstă, conținutul trebuie controlat mai atent. Este singura modalitate prin care putem limita influențele nocive și proteja copiii”, a explicat președintele Senatului.

Abrudean a avertizat că România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a consumului de droguri în rândul copiilor și a violenței domestice, fenomene alimentate și de modelele negative promovate online.

Declarațiile au fost făcute de președintele Senatului, Mircea Abrudean, în cadrul unei întâlniri cu tinerii liberali, unde acesta a vorbit despre provocările actuale ale României, impactul inteligenței artificiale asupra societății și necesitatea reglementării accesului tinerilor la rețelele de socializare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri