Nemții, pe urmele românilor? Lideri politici din Germania cer interzicerea unor filiale AfD

Autor

Data

Categorie

BERLIN – Dezbaterea privind izolarea și eventual interzicerea formațiunilor politice catalogate drept extremiste se intensifică și în Germania. Doi lideri politici germani cer declanșarea procedurilor pentru interzicerea unor filiale regionale ale partidului AfD, într-un moment în care formațiunea de dreapta radicală se află pe primul loc în sondajele pentru alegerile din Saxonia-Anhalt.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), și premierul landului Baden-Württemberg, Cem Özdemir, membru al Verzilor, au semnat un articol comun publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care solicită inițierea cât mai rapidă a procedurilor pentru interzicerea partidului, cu accent pe filialele din estul țării.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cei doi politicieni susțin că organizațiile AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg au o orientare pe care o califică drept „etno-naționalistă”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Pe baza convingerilor noastre personale, cerem din nou inițierea cât mai rapidă a procedurilor pentru interzicerea partidului”, au transmis Pistorius și Özdemir.

AfD, monitorizată de serviciile de informații

Filialele AfD din cele patru landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept organizații de extremă dreapta „confirmate”, pe fondul unor poziții considerate incompatibile cu ordinea constituțională.

Această clasificare permite autorităților să monitorizeze activitatea formațiunilor respective.

În ciuda presiunilor politice și a monitorizării serviciilor de informații, AfD a înregistrat o creștere semnificativă în sondajele de opinie, pe fondul nemulțumirii unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.

AfD, favorită în Saxonia-Anhalt

Alegerile din Saxonia-Anhalt sunt programate pentru 6 septembrie, iar sondajele indică o situație fără precedent pentru politica germană.

Potrivit celui mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen pentru ZDF, AfD este cotată cu 40%, în timp ce CDU se află la 23%.

În clasamentul intenției de vot urmează Die Linke, cu 13%, SPD, cu 9%, și Verzii, cu 6%. FDP și BSW sunt creditate cu câte 3%, sub pragul electoral de 5%.

Un eventual succes al AfD în Saxonia-Anhalt ar reprezenta un moment major pentru partid, care ar putea ajunge pentru prima dată să conducă un Guvern regional într-un land german.

„Cordonul sanitar” rămâne în vigoare

Partidele tradiționale germane continuă să excludă cooperarea politică cu AfD și mențin așa-numitul „cordon sanitar” în jurul formațiunii.

Situația amintește, prin prisma disputelor privind izolarea politică a partidelor suveraniste și a etichetării acestora drept extremiste, de dezbaterile recente din România.

Diferența majoră este că, în Germania, discuția privind eventualele proceduri de interzicere a unor structuri AfD are loc în paralel cu o creștere puternică a partidului în sondaje.

Astfel, în timp ce partidele tradiționale încearcă să limiteze accesul AfD la putere prin menținerea izolării politice, electoratul din unele regiuni ale Germaniei pare să transmită un mesaj diferit.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri