Nesimțirea lui Nicușor Dan la Cluj: Critică fără rezultate

Autor

Data

Categorie

Nicușor Dan și-a început campania electorală în inima Transilvaniei cu un atac la adresa administrației locale, criticând lipsa de strategie urbanistică și afirmând că orașul este „sufocat”.

Ironia situației nu poate fi trecută cu vederea: declarațiile au fost făcute chiar pe strada Universității, un proiect de pietonalizare realizat printr-un concurs internațional de soluții și finanțat din fonduri europene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Dacă Nicușor Dan caută un oraș „sufocat”, ar trebui să privească mai întâi spre București, pe care îl administrează de aproape patru ani. Capitala României a rămas în urmă din cauza incapacității Primăriei Generale de a adopta Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), blocând astfel finanțarea europeană pentru proiecte esențiale. Ca rezultat, Programul Regional București-Ilfov este cel mai slab performant din țară, iar primarii de sector se plâng constant de lipsa de colaborare cu administrația generală.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Înainte de a da lecții despre dezvoltare urbană, poate că Nicușor Dan ar trebui să răspundă la câteva întrebări esențiale:

  • Câte străzi pietonale a realizat în București în patru ani de mandat?
  • Câte parcuri noi a creat și câte au fost modernizate?
  • Câte concursuri internaționale de soluții au fost organizate pentru proiecte urbanistice?
  • Când va finaliza Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Capitalei?
  • Când va adopta Planul de Acțiune Climatică pentru București?

În loc să se inspire din proiectele de succes ale Clujului, primarul general al Capitalei a ales să facă declarații politice și să se întâlnească cu personaje controversate, precum nepotul lui Vasile Dîncu, într-un gest ce ridică semne de întrebare asupra adevăratelor sale intenții.

Dacă tot a venit la Cluj, Nicușor Dan ar fi avut ocazia să vadă cum se atrag fonduri europene și cum se implementează proiecte de dezvoltare urbană. Critica fără rezultate este doar ipocrizie. România are nevoie de lideri care construiesc, nu doar de cei care caută nod în papură.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri