România produce astăzi mai puțină energie decât în urmă cu 15 ani, în ciuda investițiilor masive în surse regenerabile și a obiectivelor asumate prin politicile europene de tranziție verde, susține senatorul AUR, Niculina Stelea.
Potrivit acesteia reducerea producției de electricitate, gaze, cărbune și țiței este consecința închiderii capacităților de producție, a lipsei investițiilor în infrastructură și a unor politici energetice pe care le consideră greșite.
„Conform Institutului Național de Statistică, România produce mai puțină energie, la toate capitolele (electricitate, gaze, cărbune, țiței), decât în 2010. Asta s-a întâmplat și anul trecut, nu este doar o situație izolată în această vară.
🗞️ Citește și Acestea
Dar cum se poate acest lucru când, în tot acest interval, conform comunicărilor autorităților, a existat un boom al regenerabilelor, îndeosebi al fotovoltaicelor și eolienelor? Asta pe fondul politicilor europene care ne-au explicat că viitorul este verde și, musai, electric.
Răspunsul este simplu și are șase factori însemnați:
1. S-au închis capacitățile de producție pe bază de cărbune. Ni s-a spus că este „o tranziție justă” (jargonul bruxellez), închiderea minelor și a centralelor. Dezastrul a fost definitivat prin deja minunatul PNRR, care a pus pe butuci Complexul Energetic Oltenia.
2. După ce a privatizat distribuția, statul nu a mai investit în infrastructură. Nici în stocare, nici în transport. Este exact problema producției mari la hectar, pe care o vinzi în pierdere pentru că nu ai unde să o depozitezi.
3. Proiectele mari, cu studii serioase, din zona nucleară (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă) au fost puse pe pauză pentru idei fanteziste, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești.
4. Piața unică de energie, impusă de Comisia Europeană, a crescut prețurile, dar infrastructura este gâtuită și la nivel european. De aceea, noi acum nu luăm curent din Austria sau Italia, ci exclusiv din proximitate (Bulgaria, Ungaria, Serbia și, mai nou, Ucraina).
5. Rețeaua noastră este interconectată cu cea din Republica Moldova. Adică le dăm și lor curent și gaze. Culmea este că acolo nu am auzit de raționalizări, așa cum, într-o manieră comunistă, ne cere nouă Bolojan să facem.
6. Mari proiecte hidroenergetice au fost blocate de ONG-uri de mediu finanțate de Bruxelles. Salvau băieții gândacul de pădure cu pete verzi.
Este important de înțeles că aceasta nu este o problemă doar a României. Mai toate statele din Uniunea Europeană și-au sacrificat industria și bunăstarea cetățenilor pentru iluzia unui viitor utopic. Penele de curent din Spania și Portugalia de anul trecut au arătat că totul se poate bloca într-o secundă dacă sistemele informatice integrate, dependente, evident, de electricitate, nu mai funcționează.
Raportul Draghi, publicat în urmă cu doi ani, este fabulos în acest sens: constată toate aceste neajunsuri, le inventariază cu grijă și, la sfârșit, trage concluzia absolut ilogică și aberantă că procesul de electrificare trebuie accelerat. Asta deși, așa cum se poate vedea, curentul nu este nici ieftin și necesită o transformare profundă a întregii infrastructuri.
Aceste observații nu sunt noi. Sunt chestiuni asupra cărora am mai atras atenția în trecut. Ele au trecut însă neobservate pentru că, de bine, de rău, sistemul încă funcționa. Acum ne aflăm la începutul colapsului, iar crizele se vor înmulți.
Dezastrul poate fi încă evitat, dar trebuie să avem un guvern conservator care să pună stavilă derapajelor bruxelleze și care să pună preț pe independența energetică a României ca pe o condiție esențială a securității naționale. Fără blocaje pentru proiecte energetice mature, fără închiderea definitivă a unor unități de producție care pot fi folosite în timp de criză, cu investiții în infrastructura de transport și stocare a energiei. Poate că, cel mai important, este nevoie de conducători care să nu le vândă iluzii propriilor cetățeni că totul va fi verde, gratis și ușor”, arată senatorul AUR, Niculina Stelea.
Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.
