Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, că legea privind reforma pensiilor magistraților este neconstituțională. Proiectul prevedea, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din salariul net avut în activitate.
Decizia CCR a stârnit reacții imediate din partea clasei politice, mai ales având în vedere că reforma era considerată una dintre cele mai sensibile și importante măsuri de echilibrare bugetară.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan: „Reforma rămâne o prioritate”
Președintele Nicușor Dan a subliniat că, în ciuda deciziei Curții, reforma pensiilor speciale pentru magistrați „rămâne o prioritate” pentru guvern. El a explicat că obiectivul principal este eliminarea inechităților din sistem, mai ales a situațiilor în care un magistrat pensionat ajunge să primească „chiar mai mulți bani decât salariul pe care îl avea în activitate”.
„Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților. Imediat după publicarea deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate”, a precizat Nicușor Dan.
Dominic Fritz: „Dacă nu se poate prin lege, facem referendum”
Și liderul USR, Dominic Fritz, a reacționat dur după decizia CCR, afirmând că partidul său este pregătit să ducă lupta până la capăt, chiar și printr-un referendum național.
„Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției. Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al guvernului”, a declarat Fritz.
Ce urmează
După decizia Curții, guvernul urmează să analizeze motivarea oficială a CCR și să elaboreze o nouă formă a legii. Reforma pensiilor magistraților este una dintre condițiile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind esențială pentru continuarea finanțării europene.
