Omagii controversate după moartea lui Ion Iliescu: „A salvat România de la fărâmițare. Politicienii de azi sunt jalnici!”

Autor

Data

Categorie

Norica Nicolai, Adrian Câciu și Alexandru Kocsis au vorbit despre moștenirea politică a fostului președinte. Reacțiile au fost mixte, dar pline de mesaje tranșante.

Moartea fostului președinte Ion Iliescu continuă să stârnească reacții puternice în spațiul public. Trei figuri din spectrul politic românesc – Norica Nicolai, Adrian Câciu și Alexandru Kocsis – au transmis opinii diferite, dar cu accente comune: rolul decisiv pe care l-a avut Iliescu în istoria post-decembristă a României.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Norica Nicolai a declarat că Iliescu „a fost un democrat” și un „lider al dialogului”, spre deosebire de alți lideri politici de după 1989. „Iliescu a respectat diferența de opinie – care este esența democrației”, a spus ea. Nicolai a criticat dur actualul climat politic: „Ce văd la TV mă sperie. E o reînviere a luptei de clasă. Ar trebui să ne respectăm opiniile, să dăm dovadă de demnitate și unitate pentru binele poporului.”

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Aceasta a adăugat că Iliescu, la fel ca și ceilalți președinți post-1989, nu și-ar fi dorit să vadă starea actuală a politicii românești: „Politicul de azi este jalnic”, a conchis Nicolai.

Deputatul Alexandru Kocsis a punctat un aspect mai pragmatic din al doilea mandat al lui Iliescu: „A avut meritul de a nu obstrucționa intrarea României în NATO și UE. A fost mai degrabă meritul Guvernului Năstase, dar faptul că nu s-a opus e important.” Kocsis a făcut și o paralelă cu un alt fost lider: „Față de Ceaușescu, care a fost bătut și împușcat, Iliescu a avut parte de cuvinte mai decente. E dreptul fiecăruia să-și exprime opinia, chiar dacă unora nu li se pare potrivită.”

Ministrul Adrian Câciu a ales să sublinieze meritele istorice ale lui Ion Iliescu: „Indiferent cât s-ar discuta, Iliescu a schimbat direcția României. În primul său mandat s-a opus fărâmițării țării. Dacă el și cei care guvernau atunci nu se opuneau, riscam să pierdem Transilvania și alte regiuni. Suntem ce suntem și datorită lui Ion Iliescu.”

Declarațiile vin în contextul în care românii pot aduce un ultim omagiu fostului președinte, sicriul acestuia fiind depus în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. Reacțiile din spațiul public reflectă o societate împărțită în privința moștenirii lăsate de Ion Iliescu, dar și o clasă politică profund marcată de trecutul recent.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri