Ovidiu Cîmpean: România, pe drumul modernizării infrastructurii cu fonduri europene

Autor

Data

Categorie

Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean a participat la Infrastructură and Construction Summit, un eveniment dedicat viitorului infrastructurii din România, unde s-au discutat oportunitățile imense de dezvoltare și modernizare a infrastructurii cu ajutorul fondurilor europene și a investițiilor strategice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Fonduri europene absorbite în proporție de 100%

Cîmpean a subliniat performanța remarcabilă a României de a absorbi 100% din fondurile europene destinate programelor de coeziune pentru perioada 2014-2021. Acesta a exprimat încrederea că acest succes va fi repetat și în perioada 2021-2027, consolidând astfel infrastructura țării.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Investiții prin PNRR și Fondul Social pentru Clima

Un alt punct esențial al discuțiilor a fost reprezentat de investițiile strategice prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Politica de Coeziune și Fondul Social pentru Clima. Acestea sunt considerate o oportunitate excelentă pentru dezvoltarea unui sector al construcțiilor puternic și sustenabil, susținând în același timp tranziția verde a economiei.

Banca de Investiții și Dezvoltare – susținerea antreprenorilor români
Un pas crucial pentru susținerea antreprenorilor români este operationalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, un mecanism modern de finanțare și garanții pentru proiectele mari de infrastructură și dezvoltare economică. Cîmpean a evidențiat că acest pas va facilita accesul la capital pentru sectorul privat, stimulând astfel investițiile în infrastructură.

Investiții de 750 miliarde de lei până în 2030

Cîmpean a subliniat un plan ambițios care prevede investiții publice de 750 miliarde de lei până în 2030, cu scopul de a moderniza infrastructura României, de a crea locuri de muncă și de a întări economia țării. Aceasta reprezintă o oportunitate istorică pentru dezvoltarea economică și îmbunătățirea calității vieții românilor.

Proiectul major de infrastructură feroviară

Un alt subiect important discutat a fost legat de proiectul feroviar major care va conecta principalele orașe ale României. Deputatul PNL a cerut Ministerului Transporturilor să urgenteze realizarea studiului de fezabilitate pentru ruta Oradea – Cluj-Napoca – Alba Iulia – Sibiu – Brașov – Ploiești – București – Constanța, un proiect inclus în Programul Transport 2021-2027. Acesta va aduce România mai aproape de o infrastructură feroviară modernă, conform standardelor europene.

România – lider regional în infrastructură

Cîmpean este convins că România are potențialul de a deveni un lider regional în infrastructură, având în vedere resursele financiare disponibile și parteneriatele strategice. El a mai subliniat importanța unei colaborări între autoritățile publice, sectorul privat și experți pentru a transforma aceste provocări într-o oportunitate de dezvoltare durabilă.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate soluții concrete pentru viitorul construcțiilor, alături de experți de top din domeniu, inclusiv Alexandra Stoica, Cristian Erbașu, Lucian Bode, Adriana Iftime, Dan Mureșan, Cristian Ștefănescu și Mircea Bulboacă.

România este pe cale să transforme infrastructura într-un motor principal al dezvoltării economice, iar sprijinul european va juca un rol crucial în atingerea acestui obiectiv.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri