Paradoxul carburanților din România: Petrolul se ieftinește, dar benzina se scumpește. Un expert acuză efectele unei măsuri a Guvernului

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

România se confruntă cu un paradox pe piața carburanților: deși cotația internațională a petrolului a scăzut, iar cursul de schimb nu a exercitat presiuni asupra costurilor de import, prețurile la pompă au continuat să crească.

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că explicația ar putea fi chiar mecanismul de plafonare a adaosului comercial introdus de Guvern pentru protejarea consumatorilor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Analiza vine după ce OMV Petrom a majorat prețurile la benzină și motorină cu câte 5 bani pe litru, o decizie care, potrivit specialistului, nu poate fi justificată prin evoluția pieței internaționale a petrolului sau a cursului valutar.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Chisăliță explică faptul că, prin Ordonanțele de Urgență nr. 19/2026 și nr. 24/2026, Guvernul a plafonat adaosul comercial la nivelul mediei din 2025, măsură prezentată ca o soluție pentru limitarea scumpirilor și combaterea speculei. În practică însă, spune acesta, plafonul riscă să devină un REPER pentru întreaga piață, încurajând companiile să mențină prețurile la un nivel ridicat, chiar și atunci când costurile de achiziție scad.

„Ceea ce trebuia să fie o limită maximă poate deveni o țintă. În loc să stimuleze concurența și ieftinirea carburanților, plafonarea adaosului poate reduce presiunea concurențială și poate încuraja păstrarea unor marje ridicate”, arată președintele AEI.

Analistul subliniază că nu există dovezi publice potrivit cărora majorarea operată de OMV Petrom ar fi fost determinată direct de această reglementare. Totuși, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă și poate explica de ce prețurile cresc într-un moment în care evoluția petrolului și a cursului de schimb ar fi trebuit, în mod normal, să conducă la ieftiniri.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, efectele unor astfel de intervenții administrative sunt bine cunoscute în teoria economică: măsurile adoptate pentru protejarea consumatorilor pot avea consecințe inverse, reducând concurența și întârziind scăderea prețurilor.

„Succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică. Dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci costurile ascunse ale măsurii sunt suportate tocmai de consumatorii pe care urmărea să îi protejeze”, concluzionează președintele Asociației Energia Inteligentă.

Citeste si:

Articolul precedent
Mihai Fifor atacă dur USR: „Nu vă mai săturați să blocați România? Lăsați țara să aibă un guvern!”
Articolul următor
Iranul acuză România că a participat la „agresiunea” împotriva sa: poziția Teheranului

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri