Parlamentul European deschide sesiunea de la Strasbourg cu dezbateri despre independența economică a UE și inteligența artificială.

Autor

Data

Categorie

Parlamentul European își deschide luni sesiunea plenară de la Strasbourg cu o serie de dezbateri care vor avea în centrul atenției competitivitatea economică a Uniunii Europene, relațiile comerciale cu Statele Unite și viitorul reglementării inteligenței artificiale.

Prima zi a sesiunii este dedicată în mare parte independenței economice a Uniunii, într-un context marcat de tensiuni comerciale globale, competiție tehnologică și eforturile Bruxelles-ului de a reduce dependențele externe. Eurodeputații vor analiza modul în care UE își poate proteja interesele economice și industriale fără a afecta relațiile cu principalii săi parteneri comerciali.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda plenarei este acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Parlamentul va dezbate două acte legislative care transpun angajamentele asumate de cele două părți în cadrul declarației comune UE-SUA.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Dosarul, coordonat de președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, prevede ajustări ale taxelor vamale, deschiderea unor contingente tarifare pentru anumite importuri din Statele Unite și eliminarea taxelor vamale pentru o serie de produse.

Instituțiile europene consideră acordul un pas important pentru stabilizarea relației comerciale transatlantice, însă Parlamentul a insistat asupra introducerii unor mecanisme de protecție pentru producătorii europeni. Printre acestea se numără posibilitatea suspendării preferințelor tarifare dacă Statele Unite nu respectă angajamentele asumate, precum și o clauză de expirare a acordului la sfârșitul anului 2029.

Industria europeană, agricultura și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul preocupărilor eurodeputaților, care solicită garanții că eventualele creșteri ale importurilor americane nu vor afecta competitivitatea producătorilor europeni. Comisia Europeană va avea obligația de a monitoriza efectele economice ale acordului și de a informa periodic Parlamentul și Consiliul.

Un alt punct important al primei zile îl reprezintă dezbaterea privind pachetul „Digital Omnibus on AI”, care vizează simplificarea aplicării legislației europene privind inteligența artificială.

Raportul elaborat de Arba Kokalari și Michael McNamara propune modificarea unor termene și obligații prevăzute de AI Act. Printre schimbările analizate se află amânarea aplicării anumitor reguli pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat, precum și introducerea unor interdicții referitoare la utilizarea AI pentru generarea de conținut sexual neconsensual sau materiale de abuz sexual asupra copiilor.

Susținătorii proiectului afirmă că noile măsuri oferă companiilor mai mult timp pentru adaptare și reduc povara birocratică fără a modifica principiile de bază ale legislației europene. Criticii avertizează însă că amânarea unor obligații ar putea afecta nivelul de protecție oferit cetățenilor în fața tehnologiilor cu risc ridicat.

Deși prima zi a plenarei este rezervată în principal dezbaterilor, voturile decisive sunt programate în cursul săptămânii. Eurodeputații urmează să se pronunțe asupra acordului comercial UE-SUA, asupra pachetului privind inteligența artificială, asupra noilor reguli destinate fermierilor în lanțul alimentar, asupra plantelor obținute prin noi tehnici genomice și asupra normelor de circularitate pentru industria auto.

Pe agenda sesiunii se mai află reforma politicii de returnare a migranților fără drept de ședere, relațiile dintre Uniunea Europeană și China, situația din Orientul Mijlociu, protecția copiilor în mediul online și rapoartele privind extinderea Uniunii Europene.

Sesiunea de la Strasbourg este considerată un test important pentru direcția politică pe care Uniunea Europeană dorește să o transmită într-o perioadă marcată de provocări economice, tehnologice și geopolitice.

Sursa: MEDIAFAX

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri