Persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate nu vor mai putea candida

Autor

Data

Categorie

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede că persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție nu pot candida la alegeri.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art.6 alin.(2) din Legea nr.115/2015, precum şi a art.2 alin.(6) din Legea nr.208/2015.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Demersul legislativ urmăreşte extinderea interdicţiei de a fi ales consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean ori senator sau deputat şi pentru persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertății, integrității sexuale și de rele tratamente aplicate minorului, daca nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

„Acum vreo 4-5 ani, strângeam, pe 10 august 2018, semnături, cu Diana, pentru <Fără penali>. Acum nu avem chiar forma <Fără penali în funcţii publice>, dar avem măcar fără penali pe buletinul de vot. Şi eu vă mulţumesc celor care aţi fost alături de noi în Piaţă, atunci, la 10 august. Şi cred că e important, o dată, să nu mai avem abuzatori de copii în funcţii publice şi, apoi, să căutăm şi alte categorii de persoane care nu trebuie să mai fie în funcţiile publice”, spunea în timpul dezbaterilor deputatul Cătălin Teniță, inițiatorul proiectului.

Ulterior, Alina Gorghiu arăta, după ce Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată candida la alegeri, că PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne, .

„Cel mai important criteriu de integritate autoimpus al PNL pentru alegeri devine acum literă de lege pentru toate partidele. Condamnații penal nu vor mai putea candida la alegeri. Uite că se poate! Parlamentul a votat ca persoanele condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată candida la alegeri. De orice fel: locale, parlamentare și prezidențiale.Dar, cum văd că toți de la mai toate partidele se laudă acum că listele pentru alegeri vor fi curate începând din 2024, sunt necesare câteva clarificări. Saga acestei idei nu a început în 2017, când a fost depusă inițiativa, ci cu mult mai înainte. PNL a fost primul partid care a impus, încă din 2015, criteriile de integritate interne. A fost momentul în care am decis că legea pentru alegerile parlamentare și prezidențiale trebuie să conțină prevederi clare, astfel încât cei care au condamnări penale definitive pentru fapte săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie, să nu poată candida”, afirmă Alina Gorghiu.

Sursa: Mediafax.ro

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri