Petrișor Peiu cere explicații Guvernului după întâlnirile cu grupul german Schwarz: „Există firme românești tratate similar?”

POLITICĂ
Sursă Foto: Libertatea.ro

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

Petrișor Peiu a lansat o serie de acuzații și întrebări la adresa Guvernului, după întâlnirile dintre reprezentanții grupului german Schwarz Group și oficiali români, susținând că Executivul ar trebui să explice dacă firmele românești beneficiază de același tratament precum companiile străine.

Senatorul AUR a afirmat că, în luna ianuarie 2026, reprezentanți ai diviziei IT a grupului german, Schwarz Digits, ar fi avut întâlniri la nivel guvernamental în România.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit lui Petrișor Peiu, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi transmis un email către mai multe instituții ale statului pentru a solicita informații privind eventuale soluții și servicii oferite de compania germană.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Întrebarea cea mai importantă care s-ar pune în orice țară normală este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern”, a declarat senatorul AUR.

Acesta susține că mesajul transmis de vicepremier ar demonstra faptul că instituțiile respective primiseră deja informații despre serviciile oferite de compania germană.

Petrișor Peiu a amintit și de întâlnirea oficială dintre premierul Ilie Bolojan și CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, desfășurată la Palatul Victoria în luna martie 2026.

Potrivit senatorului, tema discuției ar fi fost reducerea deficitului comercial al României.

„Există vreo firmă românească de IT care să fi fost primită de două ori în trei luni la guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate la aceleași instituții?”, a întrebat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a ridicat și problema unei posibile legături între donațiile făcute de firme din grupul Schwarz către un ONG condus de Oana Gheorghiu și interesul manifestat de vicepremier pentru promovarea serviciilor companiei germane.

„Întrebările legitime la care guvernul Bolojan trebuie să răspundă sunt dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și preocuparea domniei sale privind serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice”, a afirmat acesta.

Până în acest moment, Guvernul României nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile formulate de senatorul AUR.

Citeste si:

Articolul precedent
Victor Negrescu: România a îndeplinit aproape toate condițiile pentru aderarea la OCDE
Articolul următor
De la „favoritul Bruxelles-ului” la lider incomod: ce spune cazul Nicușor Dan despre noua falie ideologică din Europa

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri