Petrișor Peiu îl acuză pe Nicușor Dan de secretizarea cheltuielilor cu ajutorul acordat Ucrainei: „Își arogă un drept pe care Constituția nu i-l oferă”

Autor

Data

Categorie

Analistul economic Petrișor Peiu a lansat, printr-o postare pe Facebook, o serie de acuzații la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că șeful statului își arogă un drept pe care Constituția nu i-l conferă — acela de a secretiza o parte din cheltuielile publice, mai exact valoarea ajutorului financiar acordat Ucrainei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Două probleme identificate de Petrișor Peiu

Potrivit analistului, Nicușor Dan comunică public două lucruri pe care Peiu le consideră inacceptabile: refuzul de a face cunoscută valoarea exactă a sprijinului financiar oferit Ucrainei, precum și justificarea acestei secretizări prin argumentul că publicarea cifrelor ar permite Rusiei să afle ce tip de armament a fost cedat de România și, implicit, ce echipamente militare mai rămân în dotarea țării.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Nicușor Dan sfidează, astfel, orice normă de democrație și de bun simț politic. Căci el ar fi putut să indice doar suma totală a ajutorului acordat, fără a specifica și ce armament este în interiorul acelei sume”, a scris Petrișor Peiu în postarea sa.

Acuzații de cinism și paralelă cu regimul Carol al II-lea

Analistul a catalogat drept „cinism absolut condamnabil” faptul că românilor li se transmite că statul căruia îi plătesc taxe nu le mai poate garanta securitatea, ca urmare a cedării unor echipamente militare către un stat vecin.

Peiu a mers mai departe, comparând decizia președintelui cu practicile fostului rege Carol al II-lea, sugerând că secretizarea unei părți din cheltuielile publice, fără existența unei legi care să permită expres acest lucru, reprezintă o formă de consolidare a unui „regim autocratic”. „Este, evident, un nou mod de a-și întări regimul autocratic faptul că, încercând să îl copieze pe odiosul Carol al II-lea, Dan a decis, fără a avea o lege care să îi permită acest lucru, să ascundă o parte din cheltuielile publice de ochii contribuabililor”, a scris analistul.

Argumentul transparenței cheltuielilor publice

În opinia lui Petrișor Peiu, transparența totală privind modul în care sunt cheltuiți banii publici reprezintă o componentă esențială a contractului social dintre stat și contribuabili. Potrivit acestuia, plata voluntară a taxelor de către cetățeni depinde de încrederea că statul cheltuiește responsabil resursele colectate.

Întrebări retorice privind alte posibile cheltuieli ascunse

Politicianul a ridicat, de asemenea, o serie de întrebări retorice cu privire la ce alte tipuri de cheltuieli ar putea fi disimulate sub pretextul discuțiilor secrete legate de sprijinul acordat Ucrainei, menționând ipotetic acțiuni de lobby în străinătate sau deplasări oficiale. Peiu a făcut referire, în acest context, și la miniștrii Oana Țoiu și Radu Miruță, precum și la omul de afaceri Matei Păun, fără a aduce însă dovezi concrete în sprijinul acestor speculații, prezentate explicit ca întrebări ipotetice.

În încheierea postării sale, analistul a făcut o nouă trimitere istorică, susținând că ultima dată când România a avut un șef de stat care a acționat similar a fost în timpul regimului regelui Carol al II-lea, un episod pe care Peiu îl consideră unul cu consecințe costisitoare pentru țară.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri