Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Măsurile Guvernului Bolojan sunt o improvizație pentru că lovesc în plin micile firme românești”

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, critică măsurile economice anunțate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR.

Potrivit acestuia, deciziile sunt contradictorii, lipsite de coerență strategică, pentru că favorizează marile companii, în special pe cele străine și pun presiune pe IMM-urile românești, crescând inflația și riscul intrării în recesiune.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Tot ceea ce face actuala coaliție de guvernare este sub semnul improvizației. Nimic gândit, nimic făcut ca la carte, adică plecând de la o funcționalitate rațională, logică, ci totul este ca să împace pur și simplu cinci tabere diferite.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Numai de vreme decât ieri, coaliția a anunțat un soi de compromis. Pe de-o parte, pentru a mulțumi PNL și USR se reducere impozitul minim pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5%, iar pe de altă parte crește salariul minim de la 4.050 lei la 4.350 lei.

De ce spun că este o improvizație? Pentru că măsurile numai aparent sunt complementare, în realitate sunt contradictorii și menite să lovească numai firmele românești mici, așa numitele IMM-uri. De ce? Pentru că impozitul minim pe cifra de afaceri se aplică doar firmelor care au peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri. Or, aceste firme sunt în proporție de 80% firme străine. Iar firmele românești care au această cifră de afaceri, sunt toate din zona comerțului, cele care, evident, sunt nemulțumite de acest impozit.

Și atunci, firmelor străine cu cifră de afaceri mare li se reduce impozitul pe care îl au de plătit, crește salariul minim, dar aceste firme nu prea au angajați cu salariul minim. În schimb, toate firmele românești, toate IMM-urile, care au sub 50 de milioane cifră de afaceri, 97% din firmele din România, vor avea o creștere a cheltuielilor cu salariile. O pierdere de competitivitate, desigur. Toată această creștere a cheltuielilor cu salariile se va duce în prețuri și va crește și inflația.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri