Petrișor Peiu: România plătește cele mai mari dobânzi la datoria publică din Uniunea Europeană

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România a ajuns să aloce pentru plata dobânzilor la datoria publică mai mulți bani decât majoritatea statelor europene, avertizând asupra impactului pe care această situație îl are asupra bugetului de stat și asupra investițiilor în domenii esențiale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit lui Peiu, România cheltuiește în prezent aproximativ 5,2% din Produsul Intern Brut pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Senatorul AUR atrage atenția că suma este considerabil mai mare decât cea alocată educației, care se situează la aproximativ 3,3% din PIB, și apropiată de nivelul cheltuielilor pentru sănătate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Petrișor Peiu susține că situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România nu se află printre statele cu cele mai mari datorii publice din Uniunea Europeană. Acesta arată că țări precum Grecia sau Italia au datorii raportate la PIB de peste două ori mai mari decât cea a României, însă suportă costuri mai reduse cu dobânzile.

În opinia liderului senatorilor AUR, principala cauză a acestei situații este deficitul bugetar ridicat al României, estimat la 7,9% din PIB. Acesta afirmă că nivelul mare al deficitului determină costuri mai ridicate de finanțare pentru statul român, ceea ce se reflectă direct în dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate.

„Cum poate vorbi despre viitor o țară care cheltuiește pe dobânzi de o dată și jumătate mai mult decât cheltuiește pentru educație?”, a declarat Petrișor Peiu, criticând modul în care sunt gestionate finanțele publice.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind deficitul bugetar, datoria publică și măsurile necesare pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului român, într-o perioadă în care presiunea asupra bugetului rămâne una dintre principalele provocări economice ale României.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri