Pîslaru: Sindicatele cer 27 de miliarde de lei, bugetul nu permite mai mult de 8

Autor

Data

Categorie

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat la B1 TV motivele pentru care proiectul de lege privind salarizarea bugetarilor a fost redus de la 15,5 miliarde de lei la 8 miliarde de lei, în timp ce revendicările cumulate ale sindicatelor s-ar ridica la circa 27 de miliarde de lei.

Cifrele din spatele negocierilor

Potrivit ministrului, doar pentru Educație și Sănătate sindicatele ar fi solicitat împreună aproximativ 14-15 miliarde de lei – aproape 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate. Pîslaru susține că varianta inițială de 15,5 miliarde de lei, preluată la începutul mandatului, nu mai este fezabilă din cauza situației bugetare moștenite de la Guvernările anterioare. El a lucrat ulterior, împreună cu Banca Mondială și echipa guvernamentală, la o formă redusă a proiectului: o primă variantă de 8 miliarde de lei, urmată de o a doua, de 12,3 miliarde de lei, publicată pe 17 iulie. Partidele ar fi convenit, în cele din urmă, revenirea la pragul de 8 miliarde de lei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Fără reduceri salariale, susține ministrul

Pîslaru a contestat ferm ideea că noul mecanism ar duce la scăderi de venituri, precizând că a fost introdus, împreună cu Ministerul Justiției, un mecanism de protecție salarială valabil și pentru angajații noi, pentru schimbările de post sau pentru transferurile în administrație. El a criticat modul în care sindicatele au comunicat public proiectul, susținând că acest lucru ar fi alimentat temeri nejustificate, și a reamintit că angajații pot verifica impactul real folosind simulatoarele puse la dispoziție de autorități.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Rolul administrației prezidențiale

Ministrul a lăudat medierea realizată de Administrația Prezidențială, care ar fi determinat revenirea sindicatelor la masa discuțiilor după ce unele organizații se retrăseseră. În urma acestor discuții, spune Pîslaru, autoritățile au putut clarifica exact solicitările fiecărui sector. El a subliniat totodată că multe sindicate au avut o atitudine constructivă, înțelegând că proiectul de lege urmărește echitatea salarială și nu majorări generalizate, iar bugetul alocat este corelat cu dimensiunea fiecărei familii ocupaționale din administrație.

Critici la adresa fostei guvernări

Pîslaru a acuzat totodată guvernele PSD anterioare că ar fi creat, în 2024, așteptări nerealiste în rândul sindicatelor din educație și sănătate, prin promisiuni de creșteri salariale și grile noi care nu au fost transpuse ulterior într-un proiect legislativ public – o strategie pe care a calificat-o drept mai comodă din punct de vedere politic, dar lipsită de transparență.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri