Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat la B1 TV motivele pentru care proiectul de lege privind salarizarea bugetarilor a fost redus de la 15,5 miliarde de lei la 8 miliarde de lei, în timp ce revendicările cumulate ale sindicatelor s-ar ridica la circa 27 de miliarde de lei.
Cifrele din spatele negocierilor
Potrivit ministrului, doar pentru Educație și Sănătate sindicatele ar fi solicitat împreună aproximativ 14-15 miliarde de lei – aproape 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate. Pîslaru susține că varianta inițială de 15,5 miliarde de lei, preluată la începutul mandatului, nu mai este fezabilă din cauza situației bugetare moștenite de la Guvernările anterioare. El a lucrat ulterior, împreună cu Banca Mondială și echipa guvernamentală, la o formă redusă a proiectului: o primă variantă de 8 miliarde de lei, urmată de o a doua, de 12,3 miliarde de lei, publicată pe 17 iulie. Partidele ar fi convenit, în cele din urmă, revenirea la pragul de 8 miliarde de lei.
Fără reduceri salariale, susține ministrul
Pîslaru a contestat ferm ideea că noul mecanism ar duce la scăderi de venituri, precizând că a fost introdus, împreună cu Ministerul Justiției, un mecanism de protecție salarială valabil și pentru angajații noi, pentru schimbările de post sau pentru transferurile în administrație. El a criticat modul în care sindicatele au comunicat public proiectul, susținând că acest lucru ar fi alimentat temeri nejustificate, și a reamintit că angajații pot verifica impactul real folosind simulatoarele puse la dispoziție de autorități.
Rolul administrației prezidențiale
Ministrul a lăudat medierea realizată de Administrația Prezidențială, care ar fi determinat revenirea sindicatelor la masa discuțiilor după ce unele organizații se retrăseseră. În urma acestor discuții, spune Pîslaru, autoritățile au putut clarifica exact solicitările fiecărui sector. El a subliniat totodată că multe sindicate au avut o atitudine constructivă, înțelegând că proiectul de lege urmărește echitatea salarială și nu majorări generalizate, iar bugetul alocat este corelat cu dimensiunea fiecărei familii ocupaționale din administrație.
Critici la adresa fostei guvernări
Pîslaru a acuzat totodată guvernele PSD anterioare că ar fi creat, în 2024, așteptări nerealiste în rândul sindicatelor din educație și sănătate, prin promisiuni de creșteri salariale și grile noi care nu au fost transpuse ulterior într-un proiect legislativ public – o strategie pe care a calificat-o drept mai comodă din punct de vedere politic, dar lipsită de transparență.





















