Planul Comisiei Europene pentru un buget UE reformat și flexibil

BRUXELLES

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

BRUXELLES

Uniunea Europeană pregătește un buget mai ambițios pentru provocările viitoare

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Comisia Europeană propune o reformă amplă a bugetului UE, având în vedere creșterea cheltuielilor pentru apărare și necesitatea rambursării datoriilor acumulate în timpul pandemiei. Potrivit unui document consultat de Financial Times, noul buget ar urma să fie mai extins și mai flexibil, adaptat la provocările economice și strategice actuale, informează MediaFax.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Schimbare majoră în distribuția fondurilor

Deși nu a fost stabilită o sumă exactă pentru bugetul multianual care va începe în 2028, oficialii europeni consideră că o restructurare profundă este inevitabilă. Costurile anuale pentru rambursarea obligațiunilor emise în pandemie se ridică la 30 de miliarde de euro, aproximativ 20% din cheltuielile anuale ale UE. Această presiune financiară impune o revizuire a contribuțiilor statelor membre și a mecanismelor de distribuire a fondurilor.

Trei fonduri principale pentru mai multă flexibilitate

Comisia propune reducerea numărului de programe de cheltuieli și consolidarea acestora în trei fonduri majore, care să permită o gestionare mai eficientă a resurselor:

  1. Plan național de reforme și investiții
    • Fiecare stat membru va elabora un plan unic, care va integra fondurile regionale și subvențiile agricole.
    • Se oferă mai multă autonomie guvernelor naționale în luarea deciziilor privind investițiile, eliminând negocierile detaliate cu Bruxelles-ul.
  2. Fondul european pentru competitivitate
    • Destinat stimulării investițiilor în sectoare strategice și proiecte comune între statele membre.
    • Se va acorda un sprijin mai mare pentru inovare și dezvoltarea tehnologiilor avansate.
  3. Fondul modernizat pentru politica externă
    • Va fi mai bine aliniat la interesele strategice ale UE.
    • Va asigura resurse flexibile pentru politica externă și proiecte de apărare transfrontaliere.

O nouă viziune asupra finanțării UE

În prezent, bugetul Uniunii este susținut în principal din contribuțiile statelor membre, echivalente cu 1% din venitul național brut al blocului comunitar. Aceste fonduri sunt alocate astfel:

  • O treime pentru subvențiile agricole,
  • O treime pentru politica de coeziune,
  • Restul pentru alte cheltuieli, inclusiv ajutor extern și salariile instituțiilor europene.

Prin noua structură propusă, distribuția resurselor ar deveni mai eficientă, iar statele membre ar avea o mai mare autonomie în stabilirea priorităților investiționale.

Negocieri complexe între statele membre

Reforma bugetară propusă de Comisia Europeană va fi dezbătută în cadrul negocierilor pentru viitorul Cadrul Financiar Multianual (CFM), care urmează să fie prezentat oficial în vara acestui an.

Pentru a fi adoptată, reforma trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de state membre, un proces care s-a dovedit dificil și în trecut. De exemplu, negocierile pentru actualul CFM au durat peste doi ani, din cauza diferențelor de viziune dintre țările contributoare nete și cele beneficiare.

Dacă va fi implementată, această nouă abordare ar putea transforma fundamental modul în care UE își gestionează resursele, oferind mai multă flexibilitate și eficiență, dar și generând discuții aprinse între statele membre privind utilizarea fondurilor.

Citeste si:

Articolul precedent
VIDEO EXCLUSIV | Profesorii demolează reforma lui Daniel David: „Un ministru fără viziune”
Articolul următor
Elena Udrea: „PNL rămâne partidul lui Soros în România”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri