Planul european pentru apărare: Ursula von der Leyen propune un set de măsuri în valoare de 800 de miliarde de euro

Autor

Data

Categorie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea unui plan strategic pentru apărare, justificându-l prin faptul că „ne aflăm într-o eră a reînarmării”. Înaintea Consiliului European de joi, aceasta a transmis o scrisoare liderilor statelor membre, în care a detaliat un plan în cinci puncte destinat creșterii cheltuielilor de apărare pe termen scurt și lung, conform BBC.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Investiții de 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării europene

Planul propus de Comisia Europeană prevede alocarea unui buget total de 800 de miliarde de euro, destinat proiectelor din domeniul apărării. Aceste fonduri vor fi distribuite prin mai multe mecanisme, menite să sprijine statele membre și industria europeană de apărare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

1. Flexibilitate bugetară pentru cheltuielile de apărare

Primul punct al planului vizează utilizarea fondurilor publice din bugetele naționale, oferind statelor membre posibilitatea de a crește cheltuielile pentru apărare fără a fi supuse sancțiunilor privind deficitul excesiv.

„Vom propune să activăm clauza națională prin care statele își vor putea cheltui fondurile destinate apărării fără să acceseze procedura de deficit excesiv”, a explicat von der Leyen. Aceasta a detaliat că, dacă statele membre își măresc bugetele pentru apărare cu 1,5% din PIB, suma totală alocată în următorii patru ani ar putea ajunge la 650 de miliarde de euro, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în calculul deficitului.

2. Un nou mecanism de împrumut pentru apărare

A doua propunere se axează pe crearea unui mecanism de împrumut pentru finanțarea investițiilor în domenii esențiale, precum apărarea antirachetă, sistemele de rachete, dronele și protecția împotriva atacurilor cibernetice.

„Cu aceste echipamente, statele membre pot spori sprijinul pentru Ucraina. Asta va reduce costurile și fragmentarea, sporind totodată industria de apărare”, a declarat von der Leyen. Conform planului, acest mecanism va permite accesarea unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de apărare.

3. Utilizarea bugetului UE pentru finanțarea industriei de apărare

Al treilea punct al planului vizează direcționarea unei părți mai mari din bugetul Uniunii Europene către investițiile militare.

„Vom folosi puterea bugetului UE pentru a direcționa mai multe fonduri europene în investiții care au legătură cu înarmarea”, a afirmat von der Leyen. Statele membre care aleg să redirecționeze fonduri europene către industria de apărare vor beneficia de stimulente financiare suplimentare.

4. Sprijin pentru companiile din industria de apărare

Al patrulea punct urmărește crearea unor mecanisme de stimulare fiscală pentru companiile din industria de apărare. Prin această măsură, UE dorește să sprijine dezvoltarea și producția de echipamente militare esențiale.

5. Finanțare prin Banca Europeană de Investiții

Ultimul punct al planului propune implicarea Băncii Europene de Investiții (BEI) în susținerea proiectelor din industria de apărare. În mod tradițional, BEI nu finanțează investiții în domeniul militar, însă acest plan sugerează o schimbare de abordare pentru a permite finanțarea proiectelor strategice din acest sector.

Prin aceste măsuri, Comisia Europeană își propune să consolideze securitatea Uniunii și să sprijine dezvoltarea unei industrii europene de apărare puternice, capabilă să răspundă provocărilor actuale și viitoare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri