PNL și USR lansează proiectul „Anul României Europene”: ținta este aderarea la euro și consolidarea influenței în UE

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au depus în Parlament o propunere legislativă prin care anul 2027 să fie declarat „Anul României Europene”, la împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Inițiativa prevede ca perioada 2027–2037 să devină „Deceniul Consolidării Europene”, un proiect politic și strategic care are ca obiective aderarea României la zona euro, apropierea de media europeană a nivelului de trai și creșterea influenței României în interiorul Uniunii Europene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit inițiatorilor, proiectul se va desfășura sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și urmărește transformarea aniversării aderării într-un moment de relansare a proiectului european al României.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Apartenența la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României”, arată inițiatorii proiectului, care invocă beneficiile economice și sociale aduse de integrarea europeană.

Datele prezentate în proiect arată că România a primit în ultimii 20 de ani aproximativ 108,3 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și a avut un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro în relația cu bugetul Uniunii Europene.

Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, susține că următorul deceniu trebuie să însemne nu doar recuperarea decalajelor economice, ci și creșterea influenței politice a României în UE.

„Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european”, a declarat deputatul liberal.

Acesta a afirmat și că România trebuie să susțină parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest.

La rândul său, Alin Stoica a spus că proiectul recunoaște și rolul societății civile în apărarea valorilor democratice și a statului de drept.

„Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte și a apărat valorile fundamentale”, a declarat parlamentarul USR.

Inițiatorii spun că proiectul vine într-un context geopolitic complicat, marcat de războiul din Ucraina, presiuni hibride și campanii de dezinformare, și consideră că România are nevoie de „o discuție publică onestă” despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre direcția strategică a țării în următorul deceniu european.

Citeste si:

Articolul precedent
Dan Dungaciu acuză autoritățile de la Chișinău după votul de la Eurovision: „Desconsiderarea României este regula în instituțiile Republicii Moldova”
Articolul următor
VIDEO | Daniel Buda cere sprijin european pentru Azomureș și fermierii români: „Avem probleme majore cu îngrășămintele chimice”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri