Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au depus în Parlament o propunere legislativă prin care anul 2027 să fie declarat „Anul României Europene”, la împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Inițiativa prevede ca perioada 2027–2037 să devină „Deceniul Consolidării Europene”, un proiect politic și strategic care are ca obiective aderarea României la zona euro, apropierea de media europeană a nivelului de trai și creșterea influenței României în interiorul Uniunii Europene.
Potrivit inițiatorilor, proiectul se va desfășura sub deviza „20 de ani Acasă în Europa” și urmărește transformarea aniversării aderării într-un moment de relansare a proiectului european al României.
🗞️ Citește și Acestea
„Apartenența la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României”, arată inițiatorii proiectului, care invocă beneficiile economice și sociale aduse de integrarea europeană.
Datele prezentate în proiect arată că România a primit în ultimii 20 de ani aproximativ 108,3 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și a avut un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro în relația cu bugetul Uniunii Europene.
Ovidiu Cîmpean, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, susține că următorul deceniu trebuie să însemne nu doar recuperarea decalajelor economice, ci și creșterea influenței politice a României în UE.
„Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european”, a declarat deputatul liberal.
Acesta a afirmat și că România trebuie să susțină parcursul european al Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest.
La rândul său, Alin Stoica a spus că proiectul recunoaște și rolul societății civile în apărarea valorilor democratice și a statului de drept.
„Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte și a apărat valorile fundamentale”, a declarat parlamentarul USR.
Inițiatorii spun că proiectul vine într-un context geopolitic complicat, marcat de războiul din Ucraina, presiuni hibride și campanii de dezinformare, și consideră că România are nevoie de „o discuție publică onestă” despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre direcția strategică a țării în următorul deceniu european.
