PNL şi USR și-au dat mâna în Parlament. Priorităţile semnate în document

Autor

Data

Categorie

Grupurile parlamentare ale PNL şi USR au semnat, luni, un acord de colaborare parlamentară pentru sesiunile din această legislatură. Au stabilit printre priorităţi reforma administraţiei, reforma electorală, eliminarea supraimpozitării muncii part-time.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Grupurile parlamentare ale PNL şi USR, din ambele camere ale Parlamentului, au semnat un acord de colaborare 

„Grupurile parlamentare ale PNL şi USR, atât din Senat, cât şi din Camera Deputaţilor au semnat un acord de colaborare parlamentară pentru întărirea cooperării în Legislativul României şi ne-am asumat, de asemenea, un set de priorităţi pe care împreună, toţi parlamentarii USR şi PNL, care reprezintă o treime din numărul total de parlamentari, atât la Cameră, cât şi la Senat, să le susţină în această sesiune legislativă”, a transmis liderul deputaţilor USR din Camera Deputaţilor, Diana Stoica, la Parlament.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ea a declarat că priorităţile asumate prin acest acord vizează reforma administraţiei publice începută deja de Guvernul Bolojan, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală cu reducerea numărului de parlamentari, eliminarea supraimpozitării muncii part time.

„A venit momentul, credem noi, să găsim şi la nivel parlamentar o soluţie pentru eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice şi au UAT-urilor din România. Avem nevoie de o reorganizare în acest sens şi vom propune în curând varianta pe care noi o considerăm potrivită”, a mai spus Stoica.

Supraimpozitarea muncii part time, o „nedreptate”, a menționat ea, trebuie să fie eliminată cât mai curând.

„Nu se poate să plăteşti taxe întregi pentru un contract de muncă cu normă parţială”, a menţionat Diana Stoica.

Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a afirmat că acordul de colaborare este „general şi reformist”.

PNL şi USR au făcut public acordul de colaborare dintre cele două partide, a zis el, cerând, în mod imperativ, PSD să facă publice protocoalele încheiate cu partidele extremiste din Parlament.

„S-au angajat să depună reglementări antireformiste?”

„Vrem să ştim şi noi ce au semnat şi la ce s-au angajat. S-au angajat să depună reglementări antireformiste? S-au angajat pentru a avea voturi pentru a trece un Guvern PSD, AUR, S.O.S., la chestiuni care ne pot aduce în situaţie de infringement? Vrem să ştim lucrurile acestea. Este bine să fie transparenţi, să publice aceste acorduri pe care ei le-au anunţat. Noi facem public acest acord, care este un acord de colaborare general, reformist şi dorim în sensul acesta să ştim şi la ce s-a angajat coaliţia toxică de guvernare PSD – AUR şi S.O.S. Eu cred că este spre binele societăţii să vadă toată lumea aceste angajamente pe care PSD şi le-a luat. Oricum, au şi început să concretizeze”, a declarat Andronache.

Ce scrie în documentul semnat de USR și PNL

Potrivit documentului semnat, „obiectivul constă în coordonarea, cu respectarea independenţei şi specificităţii fiecărui grup politic, activităţilor grupurilor parlamentare pentru susţinerea comună a proiectelor legislative aflate în procedură parlamentară iniţiate de acestea, înregistrarea în procedură parlamentară de propuneri legislative noi, desfăşurarea de activităţi politice coordonate pentru promovarea de politici publice deduse din iniţiativele parlamentare şi orice alte acţiuni decise prin acord comun de cele două grupuri”.

„Regula o constituie votul convergent asupra proiectelor legislative şi coiniţierea propunerilor de lege sau a proiectelor de hotărâre ale Camerei Deputaţilor, Senatului sau ale Parlamentului, conform deciziilor liderilor de grup. Pe cale de excepţie, grupurile parlamentare pot depune separat iniţiative legislative, cu notificarea prealabilă a celuilalt lider de grup, din Camera respectivă.

Grupurile parlamentare au deplină autonomie de decizie asupra activităţilor proprii, ceea ce nu exclude posibilitatea iniţierii de propuneri legislative coiniţiate şi/sau cu sprijinul unor formaţiuni din alte grupuri parlamentare”, se notează în text.

Priorităţile legislative se stabilesc la începutul sesiunilor parlamentare şi se aprobă de fiecare grup în parte, după o consulare prealabilă între liderii de grup, se mai arată în document, menţionându-se, între acestea, reforma administraţiei publice, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală şi eliminare supraimpozitării muncii part-time.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri