PNL solicită un punct de vedere de la BEC cu privire la modificarea legii, astfel încât Klaus Iohannis să poată candida la alegerile parlamentare

Autor

Data

Categorie

Partidul Național Liberal (PNL) a depus o sesizare la Biroul Electoral Central (BEC), solicitând un punct de vedere cu privire la propunerea de modificare a Legii 208/2015, care ar permite actualului președinte, Klaus Iohannis, să candideze la alegerile parlamentare. Potrivit PNL, această inițiativă a fost formulată în urma consultării opiniei Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Liberalii au anunțat că nu vor include acest proiect pe ordinea de zi a Biroului Permanent al Senatului până la primirea unui răspuns oficial din partea BEC.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Propunerea legislativă, înaintată săptămâna trecută de senatorii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache, prevede că președintele României ar putea candida la alegerile parlamentare ca independent pe listele unui partid politic sau ale unei alianțe în ultimele trei luni ale mandatului său. Modificarea ar afecta articolul 52 din legea actuală privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților. Conform noii prevederi, „Președintele României, în funcție de data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și cea de președinte”.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil proiectului, dar a formulat mai multe observații. În avizul său, Consiliul subliniază că „apreciem că președintele României are dreptul de a candida pentru funcția de senator sau deputat pe lista unui partid politic, unei alianțe politice sau electorale, chiar și în lipsa normei preconizate”.

De asemenea, social-democrații au discutat în cadrul Biroului Permanent Național al PSD despre poziția partidului față de acest proiect al PNL, însă decizia finală urmează să fie anunțată.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri