Politicieni români, în centrul scandalurilor după folosirea termenului „autist” în mod peiorativ

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

De la premieri și președinți, până la miniștri și lideri de partide, mai mulți politicieni români au folosit de-a lungul anilor termenul „autist” în mod jignitor, provocând reacții dure din partea organizațiilor care apără drepturile persoanelor cu tulburări din spectrul autist.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Mai mulți politicieni români de top, inclusiv foști premieri, președinți sau miniștri, au fost acuzați de-a lungul timpului că au folosit termenul „autist” în sens peiorativ, pentru a ironiza sau critica adversari politici.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Afirmațiile lor au stârnit controverse și reacții publice, în special din partea Federației pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA).

Unul dintre cele mai notorii cazuri este cel al fostului premier Viorica Dăncilă, care în 2018 a spus la o televiziune că „acești oameni cred că sunt autiști și nu văd și nu aud”, referindu-se la europarlamentarii români care criticau Guvernul la Bruxelles.

În 2015, Liviu Dragnea, lider PSD la acel moment, a afirmat că „nu trebuie să fim autiști”, în contextul discuțiilor despre siguranța națională. După reacții negative, și-a cerut scuze public.

În 2014, Călin Popescu Tăriceanu l-a acuzat pe Crin Antonescu că are „poziții de autist”, iar Mihai Răzvan Ungureanu a scris pe Facebook că „autismul politic a devenit paradigmă pe scena politică”. Ambele declarații au fost reclamate la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Nici președintele Klaus Iohannis nu a fost scutit de critici, după ce în 2015 a declarat că „România nu este o țară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, în contextul crizei refugiaților. FEDRA a transmis o scrisoare oficială Administrației Prezidențiale.

Și alți lideri, precum Bogdan Aurescu, Dacian Cioloș, Elena Udrea, Ion Iliescu și Victor Costache, au folosit termenul „autist” într-un mod inadecvat, fie pentru a ironiza, fie pentru a critica lipsa de reacție a oponenților politici. În unele cazuri, cei vizați și-au cerut scuze public, dar declarațiile au rămas în arhiva controverselor politice.

Organizațiile care militează pentru drepturile persoanelor cu autism solicită de fiecare dată ferm ca acest tip de limbaj să fie sancționat și eliminat complet din discursul public.

Citeste si:

Articolul precedent
Zelenski nu participă personal la negocierile de pace de la Istanbul
Articolul următor
Coldea îl plimbă pe Nicușor în lesă! Candidat de vitrină, păpușar de sistem

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri