Prejudiciu de 100 de milioane de euro din fonduri europene, provocat de o grupare mafiotă italiană, în România

Autor

Data

Categorie

Parchetul European (EPPO) a trimis către Tribunalul București dosarul unei fraude de amploare care vizează trei persoane, inclusiv un cetățean italian acuzat că a coordonat întreaga operațiune. Potrivit EPPO, prejudiciul estimat depășește 100 de milioane de euro, provenind atât din fonduri europene, cât și de la bugetul statului român.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Conform documentelor transmise de instituția condusă de Laura Codruța Kövesi, gruparea a acționat în România în perioada 2019–2024. Aceasta a participat la licitații organizate de autoritățile române prin intermediul a trei consorții italiene, implicate în proiecte de construcție și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Două dintre consorții aveau impusă o „interdicție antimafia” de către autoritățile din Italia, conform Codului Antimafia. Acest lucru ar fi trebuit să le împiedice să participe la orice contract public. EPPO notează însă că „nu este clar dacă autoritățile române știau sau nu de acest lucru”.

În total, grupul a luat parte la 23 de licitații în valoare totală de 300 de milioane de euro. Dintre acestea, a câștigat 13 contracte, fie direct, fie în asociere cu firme românești.

Bilanțuri false și contracte fictive în dosarele de licitație

O parte din documentele depuse în cadrul acestor licitații erau false. Printre ele se numără bilanțuri contabile care atestau în mod fals o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro. În realitate, veniturile firmelor italiene implicate erau de 30 de ori mai mici. De asemenea, au fost prezentate contracte fictive pentru lucrări în Irak, care, potrivit probelor strânse în anchetă, nu au existat niciodată.

Cazul a fost raportat EPPO de autoritățile române, iar ancheta a fost realizată în colaborare cu procurori și cu Poliția Română, care l-a supravegheat și ulterior arestat pe principalul suspect italian, în februarie, în momentul în care acesta se pregătea să părăsească țara.

În comunicatul oficial, Parchetul European atrage atenția că:

„A fost alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România cu privire la deficiențele în gestionarea fondurilor UE, evidențiind un risc ridicat de fraudă.”

Conform aceleiași surse, în mai multe cazuri, companii străine au depus documente false pentru a obține contracte publice în România.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri