Premierul Slovaciei cere UE să intervină în alegerile din România

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Premierul Slovaciei, Robert Fico, a lansat critici dure la adresa autorităților române și a Uniunii Europene în contextul respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România.

Fico a subliniat că eliminarea unui candidat din cauza opiniilor sale divergente reprezintă o amenințare la adresa democrației și a integrității procesului electoral în UE.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un mesaj transmis recent, premierul slovac a evidențiat că tăcerea în fața unor astfel de situații este inacceptabilă și că Uniunea Europeană trebuie să intervină pentru a asigura corectitudinea alegerilor în România. El a subliniat că, dacă Georgescu a fost nedreptățit din cauza opiniilor sale, ar trebui să beneficieze de protecție europeană. De asemenea, Fico a avertizat că ignorarea acestei situații ar putea crea un precedent periculos, permițând eliminarea candidaților incomozi din competițiile democratice.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reacția premierului slovac vine în urma deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate pentru luna mai. BEC a motivat hotărârea prin nereguli în documentația depusă, inclusiv diferențe în declarațiile de avere comparativ cu cele din alegerile anterioare.

În replică, Georgescu a catalogat decizia drept „o lovitură directă în inima democrației mondiale” și a afirmat că „Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie”.

Situația a atras atenția și altor actori internaționali. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat Uniunea Europeană că s-ar afla în spatele acuzațiilor aduse lui Georgescu, susținând că Bruxelles-ul a cerut interzicerea candidaturii sale. În replică, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii și pe cine nu”, subliniind că astfel de ingerințe sunt de netolerat.

Ministerul Afacerilor Externe al României a respins ferm afirmațiile serviciilor rusești, considerându-le o tentativă de a submina democrația în România.

În acest context tensionat, apelul premierului slovac Robert Fico pentru o intervenție clară a Uniunii Europene subliniază importanța menținerii standardelor democratice și a transparenței în procesele electorale ale statelor membre.

Citeste si:

Articolul precedent
Mark Carney îl înlocuiește pe Justin Trudeau la conducerea Canadei
Articolul următor
Deputați AUR, citați la Procuratură. George Simion acuză abuz și intimidare politică

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri