Presa maghiară avertizează: „România se apropie de falimentul de stat”. Criza politică de la București, analizată dur la Budapesta

Autor

Data

Categorie

Publicația maghiară Magyar Nemzet avertizează că România riscă să intre într-o criză economică profundă dacă actualul blocaj politic nu este depășit rapid, descriind situația de la București drept una care ar putea împinge țara „spre pragul falimentului de stat”.

Într-o analiză publicată pe prima pagină, ziarul apropiat guvernului de la Budapesta susține că impasul politic din România produce deja efecte economice și sociale semnificative și afectează capacitatea statului de a gestiona principalele provocări fiscale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Impasul politic nu este doar o problemă teoretică la București; are un impact direct și grav asupra vieții de zi cu zi a populației”, notează publicația.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Jurnaliștii maghiari atrag atenția asupra deficitului bugetar ridicat al României, pe care îl estimează la aproape 8% din PIB, și avertizează că lipsa unui Guvern stabil poate bloca accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit analizei, România riscă să piardă accesul la aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene destinate investițiilor în infrastructură, sănătate și dezvoltare economică dacă reformele asumate nu sunt implementate la timp.

De asemenea, Magyar Nemzet subliniază că agențiile internaționale de rating monitorizează atent situația politică și fiscală a României, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru stat.

„Acest lucru face ca finanțarea datoriei publice să fie mai scumpă, ceea ce duce direct la slăbirea monedei naționale, la o creștere suplimentară a inflației și la majorarea dobânzilor pentru populație”, se arată în articol.

Comparație economică între România și Ungaria

Într-o a doua analiză, publicația contestă percepția potrivit căreia România ar fi depășit economic Ungaria și prezintă o serie de indicatori economici pentru a argumenta contrariul.

Conform datelor citate de Magyar Nemzet, salariul mediu brut din Ungaria ar fi fost în aprilie cu aproximativ 9,5% mai mare decât cel din România, iar salariul mediu net ar fi depășit nivelul românesc cu circa 28%.

Totodată, publicația susține că ritmul de creștere a salariilor, inflația, ocuparea forței de muncă și rata șomajului ar plasa în prezent Ungaria într-o poziție mai favorabilă decât România.

Ziarul afirmă că economia românească s-ar afla deja într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție economică, și evidențiază faptul că rata persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

„Mantra despre România prosperă este greșită”

În concluzia analizei, autorii critică discursurile care prezintă România drept un model economic regional și susțin că o parte din comparațiile realizate în ultimii ani au ignorat evoluțiile recente.

„Nu mă bucur că vecinul nostru – și odată cu el maghiarii de peste graniță – sunt în declin, dar mantra repetată obositor despre cea mai săracă țară și România jalnică este demonstrabil greșită”, scrie Magyar Nemzet.

Articolul apare într-un moment sensibil pentru România, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern și al preocupărilor privind deficitul bugetar, accesarea fondurilor europene și menținerea ratingului de țară la nivel recomandat investițiilor.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri