Președintele Finlandei propune o Uniune Europeană cu 40 de membri: „Nu ar fi minunat dacă și Canada ar adera?”

Autor

Data

Categorie

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a lansat o viziune ambițioasă privind viitorul Uniunii Europene, susținând că blocul comunitar ar trebui să își extindă semnificativ granițele și să ajungă la aproximativ 40 de state membre pentru a-și consolida influența geopolitică la nivel global.

În cadrul Summitului Eurelectric Power desfășurat la Helsinki, liderul finlandez a afirmat că actualul context internațional, marcat de războiul din Ucraina și de schimbările din politica externă a Statelor Unite, oferă o „fereastră de oportunitate” pentru extinderea Uniunii Europene.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Trebuie să gândim la scară largă și geografică. Trebuie să extindem sau cel puțin să creăm forme flexibile de asociere care să includă până la 40 de state europene sau chiar non-europene”, a declarat Stubb.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Printre țările menționate de președintele Finlandei ca potențiali viitori membri sau parteneri apropiați ai UE se numără Regatul Unit, Canada, Turcia, Norvegia și Islanda.

Referindu-se la Canada, Stubb a făcut o remarcă ironică la adresa declarațiilor președintelui american Donald Trump privind o eventuală anexare a țării vecine.

„Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a afirmat liderul finlandez.

În ceea ce privește Regatul Unit, care a părăsit Uniunea Europeană în urma Brexitului, Stubb consideră că Bruxelles-ul ar trebui să găsească modalități de a readuce Londra cât mai aproape de structurile europene.

Președintele Finlandei a pledat și pentru relansarea dialogului privind apropierea Turciei de Uniunea Europeană, subliniind importanța strategică a Ankarei în actualul context de securitate.

„Nimeni nu mai vorbește despre Turcia și trebuie să ne deschidem mintea pentru a înțelege că, cel puțin din perspectiva securității, Turcia trebuie să fie cât mai aproape posibil”, a declarat acesta.

Totodată, Stubb a atras atenția asupra importanței integrării statelor din Balcanii de Vest, inclusiv Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea continentului.

Declarațiile liderului finlandez vin într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește cel mai amplu proces de extindere din ultimele decenii. Nouă state candidate se află în diferite etape ale negocierilor de aderare, iar Ucraina și Republica Moldova se apropie de deschiderea oficială a discuțiilor pentru integrarea în blocul comunitar.

Sursa: CNBC.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri