Prezență record la urne în Polonia. Alegerile prezidențiale decurg fără incidente

Autor

Data

Categorie

Alegerile prezidențiale din Polonia se desfășoară în condiții normale, fără incidente majore, a anunțat Comisia Electorală de Stat (PKW). Toate cele peste 30.000 de secții de votare din țară au fost deschise la timp, iar până la ora 12:00, prezența la urne a fost de 24,83%, cu aproape 5 procente mai mare decât în turul întâi la aceeași oră (20,28%). Această cifră este, de asemenea, ușor peste cea înregistrată în turul al doilea al alegerilor din 2020.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Președintele PKW, Sylwester Marciniak, a făcut apel la cetățeni să voteze din timp, pentru a evita aglomerația de la finalul zilei. El a reamintit că, pentru a asigura secretul votului, alegătorii trebuie să îndoaie buletinul de vot înainte de a-l introduce în urnă. Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00, iar liniștea electorală este în vigoare până atunci.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Poliția poloneză a raportat că, până la ora 10:00, au fost înregistrate doar 3 infracțiuni și 173 de contravenții, semn că procesul electoral se desfășoară într-un climat pașnic.

Mobilizarea alegătorilor este remarcabilă, inclusiv în diaspora, unde s-au format cozi uriașe. Se discută tot mai intens despre posibilitatea atingerii unui nou record de prezență.

În istoria celei de-a Treia Republici Poloneze, cea mai mare prezență la vot într-un tur doi de alegeri prezidențiale a fost înregistrată în 1995 (68,23%), când au candidat Lech Wałęsa și Aleksander Kwaśniewski. Foarte aproape a fost și prezența din 2020 (68,18%), când în turul doi s-au înfruntat Andrzej Duda și Rafał Trzaskowski. Cea mai scăzută prezență (sub 51%) a fost consemnată în 2005, în duelul dintre Lech Kaczyński și Donald Tusk.

Recordul absolut de prezență la urne în Polonia a fost atins la alegerile parlamentare din 15 octombrie 2023, când 74,38% dintre cetățeni s-au prezentat la vot.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale este organizat deoarece niciun candidat nu a obținut peste 50% în primul tur, când prezența a fost de 67,31%. În întreaga istorie postcomunistă a Poloniei, doar în anul 2000 alegerile prezidențiale au fost decise din primul tur, atunci când Aleksander Kwaśniewski a fost reales.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri