Primul proces pe climă din România a început, la Cluj. Excepțiile ministerelor care ar fi blocat procesul, respinse de Curtea de Apel

Autor

Data

Categorie

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Curtea de Apel Cluj a decis, luni, 10 aprilie, să respingă excepțiile ministerelor care ar fi blocat procesul și a dispus, astfel, începerea judecății pe fond.  Instanța a respins excepția lipsei calității de interes a Declic și excepția prematurității solicitării amendării instituțiilor. Excepțiile fuseseră ridicate de instituțiile chemate în instanță, respectiv Ministerul Mediului și Ministerul Energiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Mai mult, Fundația Urgenda, care a câștigat primul proces din Europa privind schimbările climatice, intervine în procesul din România deschis de Asociația Declic. The Climate Litigation Network (CLN), parte a Fundației Urgenda, a transmis o scrisoare Curții de Apel Cluj, prin care susține procesul Declic și aduce în atenția magistraților jurisprudența tribunalelor din mai multe țări europene. Fundația Urgenda a câștigat primul caz istoric din Europa privind schimbările climatice, împotriva Statului Olandez.

De altfel, primul proces pe climă deschis în România de Asociația Declic este susținut de mai multe organizații de mediu, care au intervenit ca părți în proces. Este vorba despre Bankwatch România și 2Celsius. Următorul termen al procesului deschis de Asociația Declic va fi pe 22 mai.

„Susținerea internațională de care ne bucurăm în acest proces demonstrează că nu suntem singuri în lupta pentru încetinirea efectelor schimbărilor climatice. Inacțiunea Guvernului Român nu ne afectează doar pe plan național. Efectele schimbărilor climatice sunt o problemă pentru toți cetățenii lumii”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic

În 2015, Fundația Urgenda a câștigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva Statului Olandez, pe baza obligațiilor din dreptul civil și din dreptul internațional al drepturilor omului. Tribunalul de district din Haga a obligat Statul să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020, având în vedere prejudiciul creat de schimbările climatice. Aceasta a fost prima dată când un tribunal a obligat un guvern să reducă emisiile sale naționale de GES cu o valoare minimă absolută. Decizia a fost în cele din urmă confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019.

De asemenea, în procesul Declic au depus cerere ca intervenienți Asociația Bankwatch România și Asociația 2Celsius.

„A venit vremea să analizăm atent cine poartă de fapt răspunderea pentru criza climatică în care ne aflăm. România este pe un rușinos loc 3 din coadă într-un clasament la nivelul UE privind capacitatea instalată de energie solară și eoliană pe cap de locuitor, în ciuda potențialului semnificativ. Practic, între 2016 și 2021 nu s-a pus în funcțiune nicio nouă capacitate bazată pe aceste surse. Guvernul României, în loc să accelereze aceste soluții, a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori, majoritatea companii de stat, scoțând în evidență mai degrabă responsabilitatea individuală a cetățenilor. Suntem încrezători că acest proces va reechilibra balanța”, a declarat Ioana Ciută, președintele Bankwatch România.

„În ultimele decenii, România a devenit cimitirul vehiculelor second-hand ale căror importuri au fost încurajate total de politicile fiscale și programele guvernamentale. Ca rezultat, emisiile României din transport cresc, spre deosebire de alte sectoare ale economiei. Această acțiune reprezentativă în instanță este ultima soluție a societății civile, dovadă că advocacy-ul nostru pentru acțiunea climatică s-a lovit de zidul unei politici iresponsabile”, a declarat Raul Cazan, președintele 2Celsius.

Comunitatea Declic a deschis, la începutul anului 2023, la Curtea de Apel Cluj, primul proces pe climă din România, proces în care este chemat Statul Român în judecată.

Declic le cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acțiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, reprezentanții Declic cer în instanță și amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, și a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile.

„Solicităm Curții de Apel Cluj să oblige Guvernul României să își asume obiective mult mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, inclusiv prin creșterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie și a eficienței energetice. Considerăm că actualele obiective sunt insuficiente, ele încălcând astfel obligațiile juridice asumate prin Constituție, Acordul de la Paris și Legea europeană a climei”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocatul coordonator al echipei de avocați redactori ai acțiunii, din cadrul firmei de avocatura Revnic, Cristian și Asociații.

Declic a invocat, în acțiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează „dreptul la viață și dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos și durabil, precum și dreptul la un viitor demn al generațiilor viitoare. Statul are obligația de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos și durabil pentru toți cetățenii”, se arată în acțiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri