Proiectele de mare infrastructură pe care mizează Emil Boc: “Clujul va avea cea mai prosperă eră economică din întreaga sa istorie”

Autor

Data

Categorie

Centura metropolitană, metroul sau spitalul sunt proiectele de mare infrastructură pe care Emil Boc mizează în perioada următoare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Metroul

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Ordinul de începere a lucrărilor este 1 septembrie 2023, conform solicitării adresate de către constructori, ei ne-au solicitat pentru a putea pregăti demararea lucrărilor pentru că este un proiect de mare anvergură, ne-au solicitat să emitem ordinul de începere cu data de 1 septembrie.

Șase luni este faza de proiectare şi după care urmează obţinerea autorizaţiei de construcţie, finalizarea exproprierilor”, a explicat Boc, într-o conferință de presă.

Spitalul de 600 de milioane de euro

„Haideţi să luăm partea plină a paharului, în 2026, la început de 2027 Clujul va avea un spital de 600 de milioane de euro, unul dintre cele mai mari spitale de urgenţă din centrul şi estul Europei, de referinţă, uriaş, un câştig major pentru ceea ce înseamnă Clujul, hub-ul medical clujean, sănătatea clujenilor. Asta este partea plină a paharului, 600 de milioane de euro care vor fi implementate aici, la care mai adăugăm 2 miliarde pentru metrou, 1,1 miliarde pentru centura metropolitană, 30 de milioane de euro pentru pasaj.

Clujul va avea în perioada următoare cea mai prosperă eră economică din întreaga sa istorie, în materie de investiţii.

A mai fost una la nivelul anului 2010, 2011, când am avut un miliard de euro pentru Autostrada Transilvania (…) dar după acel moment, acum, această infuzie de peste 4 -5 miliarde de euro va schimba radical în următorii cinci ani Clujul.

A fost o bâlbâială la început privind spitalul regional, când în 2011 au alocat terenul de 7 hectare de la Armată pentru construcţia spitalului.

Evident că era opoziţia Armatei, dar având poziţie de prim-ministru, cel care era în faţa mea avea alternativa să semneze sau să plece, nu avea altă alternativă când eşti la nivel de Guvern”, a spus Boc. 

Centura

Primarul a mai anunțat că în perioada următoare vor fi semnate ambele contracte, pentru centura metropolitană şi pentru conectarea Clujului la autostradă. „Conectarea Clujului la autostrada e în valore de 100 de milioane de euro. Pare puţin dar avem câştigător, nu s-a contestat licitaţia, după aprobarea Ministerului Transporturilor se va putea încheia contractul pentru conectarea Clujului la autostradă.

Este o veste extraordinar de bună, sunt în negocieri şi discuţii avansate cu Ministerul Transporturilor pentru a urgenta semnarea contractului de finanţare. Banii există, trebuie formularele tehnice spre aprobare, pentru că sunt bani europeni, de lămurit, de aceea sunt într-un dialog constant cu CNAIR şi Ministerul Transporturilor şi le mulţumesc pentru deschidere. Până acum, impecabil s-au raportat la interesele administrative şi de infrastructură ale Clujului, veţi vede că în perioada următoare vor fi semnate ambele contracte, şi pentru centura metropolitană şi pentru conectarea Clujului la autostradă”, a precizat Emil Boc, într-o conferință de presă. El a mai menţionat că la Oradea, kilometrul de centură a costat 6 milioane de euro, la Cluj costă 26 de milioane de euro, pentru că trece prin Făget şi ai nevoie de viaducte, de tuneluri”. ”Ăsta este Clujul şi nevoia de finanţare este mult mai mare”, a mai spus Boc.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri