Protest modest la Berlin pentru „oprirea AfD”, la două zile de la triumful zdrobitor în alegerile din landul Saxonia-Anhalt

EXTERNE
Screenshot

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

EXTERNE

Câteva mii de persoane s-au adunat luni seară la Berlin, în faţa porţii Brandenburg, cerând „oprirea AfD”, a doua zi după victoria clară a partidului AfD în alegerile din landul Saxonia-Anhalt, relatează AFP.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Contactată de AFP, poliţia berlineză a estimat la aproximativ 5.000 numărul participanţilor în jurul orei locale 19.00, la aproximativ o oră de la începerea manifestaţiei, în timp ce co-organizatorul Campact făcea referire într-un comunicat la 14.000 de manifestanţi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La începutul anului 2025, chiar înainte de alegerile legislative, perspectiva unei alianţe între dreapta conservatoare şi extrema dreaptă a mobilizat zeci de mii, dacă nu chiar o sută de mii de persoane în capitala germană.

Participarea modestă la protestul de luni seară „nu este un semn că oamenii se ridică, că sunt gata să acţioneze, că ştiu că mai sunt doar cinci minute până la miezul nopţii”, a declarat Marie-Therese Hattendorf pentru AFP.

Venită pentru a-şi exercita dreptul de a manifesta, această formatoare în comunicare non-violentă şi profesoară susţine că „se teme cu adevărat că în cinci ani acest lucru nu va mai fi posibil”.

„Mi-e teamă să aflu cât timp aş putea să mai trăiesc în această ţară”

„Mi-e teamă să aflu cât timp aş putea să mai trăiesc în această ţară”, a zis această persoană de stânga în vârstă de 36 de ani, care zice că primele persoane din anturajul ei au luat deja hotărârea de a pleca din ţară „pentru că nu se mai simt în siguranţă aici”.

Deja prima forţă de opoziţie în ţară de la legislative, Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune anti-migraţie şi prorusă, a provocat duminică o înfrângere dură conservatorilor cancelarului Friedrich Merz, adunând 44% din voturi faţă de 17% în landul Saxonia-Anhalt, o regiune săracă din fosta RDG.

Rezultatul a deprimat-o pe Alice, care a venit alături de fiul ei să pledeze pentru „o societate deschisă, în care toată lumea se simte binevenită şi înţeleasă”.

Alegătorii germani „se tem că democraţia noastră se sparge”, însă şi de „restricţii, schimbări pe care foarte puţin le doresc, de presiune, de constrângere, de obligaţii”, a estimat Ellen, de 68 de ani, care susţine că „toate aceste temeri s-au exprimat” duminică în Saxonia-Anhalt.

Ea menţionează în special „imigraţia” şi „educaţia” printre aceste temeri principale.

Merz este „profund şocat” de succesul AfD

Friedrich Merz, care s-a declarat „profund şocat” de succesul AfD, a dat totuşi asigurări că va continua reformele, făcând eforturi „să le explice mai bine” într-o ţară divizată şi confruntată cu multiple crize. Alte două scrutinuri regionale sunt prevăzute să aibă loc pe 20 septembrie.

Citeste si:

Articolul precedent
Macron, solicitare urgentă către Ursula von der Leyen. Vrea un „text european” pentru interzicerea rețelelor sociale în cazul adolescenților sub 15 ani
Articolul următor
AUR cere eliminarea votului online la Camera Deputaților. Prezența fizică în Parlament nu trebuie să fie opțională, principiu pe care îl susținem de 4 ani

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri