PSD acuză USR și PNL că pun în pericol 771 de milioane de euro din PNRR după sesizarea CCR privind Legea Integrității

Autor

Data

Categorie

Partidul Social Democrat acuză USR și Partidul Național Liberal că au pus în pericol o tranșă de 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, după ce cele două formațiuni au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea Integrității.

Într-un comunicat transmis joi, PSD susține că demersul are drept scop protejarea liderului USR, Dominic Fritz, de efectele juridice generate de o decizie definitivă privind un conflict de interese.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, afirmă social-democrații.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reacția vine după ce USR, alături de opt lideri ai PNL, a depus o sesizare la Curtea Constituțională privind Legea Integrității. Contestația a fost semnată inclusiv de parlamentari care au votat anterior în favoarea adoptării actului normativ.

Curtea Constituțională a înregistrat sesizarea și a stabilit data de 12 august pentru analizarea obiecțiilor formulate de cele două partide.

În comunicatul transmis, PSD susține că USR și PNL și-au schimbat poziția față de legislația privind integritatea după ce aceasta ar fi început să îi afecteze pe propriii lideri.

„Au construit cariere politice spunând că nimeni nu este mai presus de lege și că hotărârile definitive trebuie respectate. Astăzi, când regulile îi privesc pe propriii lideri, același principiu pare negociabil”, se arată în comunicat.

Social-democrații îl critică și pe președintele PNL, Ilie Bolojan, despre care afirmă că invocă interesul național doar atunci când acesta nu intră în conflict cu interesele aliaților politici.

Totodată, PSD susține că, în eventualitatea pierderii celor 771 de milioane de euro din fondurile europene, responsabilitatea ar aparține USR. În același comunicat, social-democrații afirmă că acesta ar reprezenta „al doilea cel mai mare prejudiciu” adus României de către USR, după achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19. De asemenea, PSD acuză formațiunea că a blocat finalizarea unor hidrocentrale aflate într-un stadiu avansat de execuție.

Referitor la criticile privind presupusa aplicare retroactivă a legii, PSD respinge aceste acuzații și susține că amendamentul introdus nu modifică efectele hotărârilor definitive deja pronunțate.

Potrivit social-democraților, norma tranzitorie prevede că persoanele pentru care există decizii definitive, iar sancțiunile sunt încă în desfășurare la data intrării în vigoare a noii legi, vor continua să răspundă potrivit legislației aflate în vigoare la momentul constatării faptelor.

PSD mai precizează că amendamentul vizează toate hotărârile definitive, inclusiv cele privind incompatibilitățile, și nu exclusiv cazurile de conflict de interese.

Decizia Curții Constituționale în această cauză este așteptată în 12 august și ar putea avea implicații atât asupra aplicării Legii Integrității, cât și asupra îndeplinirii jaloanelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri