Radio Europa Liberă dă în judecată administrația Trump

Autor

Data

Categorie

Radio Europa Liberă dă în judecată administrația Trump: ‘Sărbătorirea dispariţiei noastre de către despoţii din întreaga lume este prematură’

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Radio Europa Liberă/Radio Liberty a dat marţi în judecată administraţia Trump pentru a încerca să o împiedice să pună capăt tuturor fondurilor federale pentru radiodifuzorul susţinut de SUA, relatează npr.org, conform news.ro.Într-un proces federal, reţeaua susţine că Agenţia americană pentru media globală (USAGM) a încălcat Constituţia şi legile federale prin reţinerea banilor pe care Congresul i-a alocat în mod expres pentru radiodifuzor. USAGM plăteşte fonduri pentru reţelele internaţionale susţinute de SUA, inclusiv Radio Europa Liberă/Radio Liberty, care deservesc ţări străine fără o presă liberă sau robustă.

„Nu este momentul să cedăm terenul propagandei şi cenzurii adversarilor Americii”, a declarat Stephen Capus, preşedintele şi directorul executiv al Radio Free Europe/Radio Liberty, într-o declaraţie. „Credem că legea este de partea noastră şi că sărbătorirea dispariţiei noastre de către despoţii din întreaga lume este prematură”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Reţeaua spune că prezintă ştiri şi informaţii către 47 de milioane de persoane în fiecare săptămână, în 27 de limbi, în 23 de ţări, inclusiv Afganistan, Ungaria, Iran, Pakistan, Rusia şi Ucraina.

Aceasta face parte dintr-un efort istoric de soft power, lansat în 1950 pentru a ajunge la persoanele care trăiau în spatele Cortinei de Fier. Scopul său este de a promova idealurile americane prin prezentarea ştirilor în complexitatea lor, chiar şi atunci când acestea implică dezbateri sau disensiuni.

Procesul vizează USAGM şi doi funcţionari, consilierul principal Kari Lake şi directorul executiv interimar Victor Morales. Agenţia, Lake şi Morales nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale NPR.

Fostul consilier general al USAGM, David Kligerman, care a părăsit agenţia în momentul în care Trump a preluat funcţia pentru a doua oară, spune că reţeaua nu a avut de ales decât să dea în judecată.

„Nu au altă opţiune”, spune Kligerman. „Niciuna dintre entităţi nu ar dori să intre în litigiu cu guvernului. Ele îşi primesc fondurile de la guvern. Relaţia pe care o prevede statutul este una de cooperare şi coordonare”.

Administraţia Trump are altă părere

Vineri, Congresul a adoptat o lege de cheltuieli provizorii care a inclus fonduri continue pentru agenţie şi pentru reţeaua pe care o finanţează. În aceeaşi seară, Casa Albă a emis un ordin executiv prin care a ordonat Agenţiei SUA pentru media globale să îşi limiteze activităţile doar la cele care sunt „prevăzute de lege”.

Acţiunea în justiţie a Radio Europa Liberă/ Radio Liberty prezintă necesitatea reţelei şi valoarea misiunii. Cu toate acestea, cazul său se bazează pe ideea că Congresul a adoptat legi care obligă agenţia să cheltuiască banii şi că asigurarea acoperirii sale este obligatorie din punct de vedere legal.

„Acest caz pune în discuţie refuzul unei agenţii federale de a respecta puterea Congresului”, se arată în primele rânduri ale procesului. Acesta adaugă că problema de a transfera sau nu aceste fonduri sub formă de subvenţii anuale „nu este o alegere opţională pe care agenţia să o facă. Aceasta este legea”.

Argumentul juridic pare să fie ecoul unuia prezentat în instanţă de actuali şi foşti angajaţi ai Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională. Un judecător federal a decis marţi că administraţia Trump a încălcat probabil Constituţia atunci când a închis efectiv agenţia.

Kari Lake a acţionat în weekend pentru a închide Vocea Americii şi Radio/TV Marti, care sunt deţinute de guvernul federal.

De asemenea, ea a revocat contractele de distribuire a banilor alocaţi de Congres pentru Radio Europa Liberă/Radio Liberty şi reţelele lor surori – inclusiv Radio Asia Liberă şi Middle East Broadcasting Networks. Aceste reţele sunt corporaţii private fără scop lucrativ care sunt finanţate integral de Congresul SUA.

De asemenea, Lake a reziliat contractul Open Tech Fund, care a contribuit la dezvoltarea tehnologiei open source care stă la baza Signal şi a altor sisteme de mesagerie securizate.

Radio Europa Liberă/ Radio Liberty este prima dintre reţele care a contestat acţiunile lui Lake.

Într-un mesaj postat luni pe X, Lake a susţinut: „Există prea multă putreziciune în Agenţia Statelor Unite pentru media globală pentru a fi salvată”. Ea declarase anterior că reţelele oferă valoare, dar au nevoie de o reformă radicală. Apărând pe podcastul lui Steve Bannon, fostul strateg politic şef al lui Trump, Lake a părut să anticipeze procesul – şi altele – şi a ironizat liderii reţelelor.

USAGM a pus sâmbătă toţi angajaţii Vocii Americii în concediu plătit pe perioadă nedeterminată, a concediat toate sutele de angajaţi contractuali începând cu sfârşitul lunii şi a reziliat contractele cu Radio Europa Liberă/ Radio Liberty şi celelalte instituţii.

Măsurile au fost denunţate de democraţii din Congres, de diplomaţii internaţionali şi de unii republicani. Cu toate acestea, ele au fost salutate de loialiştii MAGA din SUA şi de regimurile autocratice din străinătate.

Autorităţile din Rusia şi China s-au bucurat: „O moarte de câine pentru un câine”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În mod similar, Global Times, tabloidul de limbă engleză deţinut de Partidul Comunist Chinez, a sărbătorit închiderea Vocii Americii: „Aproape fiecare minciună răuvoitoare despre China are amprentele VOA peste tot”.

„Ei doresc să controleze peisajul informaţional şi nu văd nicio valoare în exportul unei prese libere – şi în asigurarea bunăvoinţei cu oamenii care sunt subiecţii duşmanilor noştri”, spune Libby Liu, fost preşedinte al Radio Free Asia şi fost CEO al Open Technology Fund.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri