Radio Europa Liberă își închide redacția din Ungaria. Finanțarea americană, oprită după acuzații privind „destabilizarea” guvernului Orbán

Autor

Data

Categorie

Postul Radio Europa Liberă, finanțat de Statele Unite, își va închide operațiunile din Ungaria începând de vineri, a anunțat instituția. Decizia vine după ce Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM) a hotărât stoparea finanțării. Reuters notează că este vorba despre o schimbare majoră pentru un post de radio lansat în 1950, creat pentru a transmite în țările aflate sub regim comunist în perioada Războiului Rece.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Administrația Trump a redus finanțarea: „Nu trebuie să destabilizăm Ungaria”

Radio Europa Liberă a fost afectat de politicile administrației Trump, care a vizat reducerea cheltuielilor federale. Kari Lake, directoarea USAGM, a declarat luna aceasta că programele finanțate de guvernul american nu ar trebui folosite pentru a „destabiliza” Ungaria.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Într-o scrisoare trimisă Congresului, Lake a justificat oprirea finanțării, afirmând că activitatea postului „a subminat politica externă a președintelui Trump prin contestarea premierului ungar ales în mod democratic”.

Fostul președinte Donald Trump îl consideră pe Viktor Orbán un aliat-cheie în Uniunea Europeană.

Radio Europa Liberă: „Am oferit publicului un jurnalism independent”

Într-o reacție oficială, Radio Europa Liberă a transmis că echipa sa „a lucrat cu dedicare pentru a oferi publicului din Ungaria un jurnalism independent”. Serviciul maghiar fusese închis inițial în 1993, după căderea regimului comunist, dar fusese relansat în 2020, în contextul „scăderii diversității vocilor din mass-media”, potrivit postului.

De ce toate astea?

Opoziția și societatea civilă din Ungaria acuză de ani buni guvernul lui Viktor Orbán că a acumulat control asupra presei în cei peste 15 ani de guvernare. Premierul respinge acuzațiile și susține că libertatea presei este garantată.

În schimb, organizația Reporteri Fără Frontiere a condamnat decizia SUA și închiderea serviciului maghiar, descriind-o drept „o lovitură serioasă adusă dreptului publicului din Ungaria la informare”, mai ales în perspectiva alegerilor din 2026.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri