Rafila, atac dur la Guvern: „Sănătatea și viața oamenilor nu pot fi amânate”

Autor

Data

Categorie

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila avertizează că finanțarea programelor naționale de sănătate pentru 2026 ar acoperi doar primele nouă luni ale anului și susține că Guvernul nu a găsit încă o soluție. În pericol ar putea ajunge finanțarea unor tratamente și medicamente compensate, dar și funcționarea unor servicii medicale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Alexandru Rafila, fost ministru PSD al Sănătății în guvernele Ciucă și Ciolacu, critică Executivul condus de Ilie Bolojan și susține că problema finanțării sistemului medical era cunoscută de mai multe luni.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Fostul ministru avertizează că o serie de programe și investiții realizate în ultimii ani riscă să fie afectate dacă finanțarea nu va fi asigurată în perioada următoare.

„Cele 12 centre publice de radioterapie dotate, din principalele orașe din țară, dezvoltarea programelor MONITOR pentru pacienții oncologici, cele peste 100 de molecule inovative introduse în timpul mandatului de ministru pe listele de gratuitate sau compensare, numeroasele echipamente de imagistică din spitalele publice, achiziționate începând din anul 2022, toate riscă să nu mai fie la dispoziția pacienților!”, susține Alexandru Rafila.

Rafila: Finanțarea acoperă doar primele nouă luni

Social-democratul afirmă că a atras atenția în repetate rânduri asupra faptului că banii prevăzuți pentru programele naționale de sănătate în 2026 nu ar fi suficienți pentru întregul an.

„Am avertizat în repetate rânduri, în ultimele luni, că finanțarea programelor naționale de sănătate pentru 2026 acoperă doar primele nouă luni ale anului și că este nevoie de găsirea rapidă a unor soluții de către CNAS și Guvern. Astăzi, ne aflăm în situația în care această problemă devine o urgență”, a transmis fostul ministru.

Rafila respinge și argumentul potrivit căruia situația politică ar împiedica găsirea unei soluții pentru sistemul sanitar.

„Lipsa unui Guvern cu puteri depline nu poate fi o justificare pentru amânarea deciziilor care privesc sănătatea și viața oamenilor”, a mai transmis Alexandru Rafila.

Guvernul condus de Ilie Bolojan se află în interimat de peste patru luni, situație care îi limitează atribuțiile și îl împiedică să adopte ordonanțe.

În aceste condiții, problema finanțării programelor naționale de sănătate riscă să devină una dintre cele mai urgente teme pentru viitorul Executiv, în condițiile în care eventualele întârzieri ar putea afecta direct accesul pacienților la tratamente și medicamente compensate.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri