Raport IDEA 2025: România pierde teren la democrație, dar câștigă la implicarea civică

Autor

Data

Categorie

Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA), cu sediul la Stockholm, a publicat raportul anual privind starea democrației în 173 de țări, conform DW. Analiza se bazează pe patru indicatori: reprezentarea, respectarea drepturilor omului, statul de drept și implicarea civică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Germania, Danemarca și Norvegia ocupă primele poziții în clasamente. România a coborât 16 locuri la capitolul reprezentare și 14 în privința respectării statului de drept. Doar Moldova, Slovacia și Kosovo au înregistrat scăderi mai accentuate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Creștere la implicarea civică și drepturile omului

Există și evoluții pozitive. România a urcat opt poziții la indicatorul implicare, datorită rundelor de alegeri din 2024, și două la capitolul drepturile omului.

Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, a atras atenția că „starea actuală a democrației în lume este îngrijorătoare”. În 84 de state s-au înregistrat regrese majore, precum lipsa unor alegeri credibile, acces limitat la justiție sau funcționarea deficitară a parlamentului.

În ceea ce privește libertatea presei, situația este alarmantă. 43 de țări au obținut scoruri mai slabe decât în edițiile anterioare. O treime dintre acestea sunt europene, dar cele mai grave scăderi s-au consemnat în Afganistan, Burkina Faso și Myanmar.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri