Raport OCDE 2025: România are tot mai puțini tineri cu studii superioare și o rată mare a abandonului școlar

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Raportul „Educația pe scurt 2025: România”, realizat de OCDE, arată o scădere semnificativă a tinerilor români cu studii superioare. Dacă în 2019 procentul era de 26%, în 2024 a ajuns la doar 23%. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere unde nivelul de absolvire terțiară a scăzut.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Abandonul universitar este, de asemenea, îngrijorător. Aproximativ 21% dintre studenții care intră în primul an de licență renunță la studii, comparativ cu 13% media OCDE. În plus, ponderea copiilor cu vârste între 6 și 14 ani care nu merg la școală este de 16% în România, de opt ori mai mult decât media OCDE (2%). Situația este și mai gravă la adolescenți: 32% dintre cei între 15 și 19 ani nu sunt înscriși în sistemul educațional, față de 16% media OCDE.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Diferențe pe piața muncii și lipsa cadrelor didactice

Un absolvent de studii superioare are în România o rată de ocupare de 92%, peste media OCDE de 87%. Totuși, avantajul salarial rămâne mai mic: doar +41% față de cei cu studii liceale, sub media organizației, de +54%.

Tinerii între 18 și 24 de ani care nu lucrează și nu învață sunt în proporție de 22% în România, comparativ cu 14% media OCDE. În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, lipsa unui liceu crește riscul de șomaj (18%) și inactivitate (45%).

Doar 19% dintre românii între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de 42% media OCDE. În grupa 25-34 de ani, procentul este de 23%, în scădere de la 26% în 2019.

La capitolul finanțare, România cheltuie peste 10.000 de dolari pentru un student universitar, dar rămâne sub media OCDE, de 15.000 de dolari.

Un alt semnal de alarmă este lipsa profesorilor. În România, 1,9% dintre posturile didactice sunt vacante, față de 1,6% în alte state OCDE. Totuși, doar 2% dintre profesori nu sunt calificați, procent mai mic decât media altor țări (4,9%).

Un aspect surprinzător: profesorii de gimnaziu din România câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât alți absolvenți de studii superioare. În restul țărilor OCDE, profesorii câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin.

Citeste si:

Articolul precedent
FMI sprijină reformele Guvernului Bolojan: creștere economică de 1% estimată pentru 2025
Articolul următor
Rusia suspendă negocierile de pace cu Ucraina: Kremlinul anunță o „pauză” în discuții

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri