RAPORT PwC 2024: AI crește de aproape cinci ori productivitatea unor firme care activează în anumite domenii de activitate

Autor

Data

Categorie

Conform raportului PwC 2024 Global AI Jobs Barometer, numărul locurilor de muncă ce necesită competențe în inteligența artificială (AI) a crescut de 3,5 ori mai rapid decât alte tipuri de joburi la nivel global. Sectoarele care utilizează AI au înregistrat o creștere a productivității muncii de aproape cinci ori mai mare comparativ cu alte sectoare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Raportul evidențiază că serviciile financiare, IT și serviciile profesionale sunt cele mai expuse schimbărilor induse de AI, atât în ceea ce privește activitatea desfășurată, cât și competențele necesare angajaților. De exemplu, în sectorul IT, cererea pentru competențe precum „AI/Machine Learning Inference” sau procesarea limbajului natural este în creștere, în timp ce competențele de programare în limbaje clasice, care POT fi ușor înlocuite de AI, sunt în scădere.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Există însă şi sectoare care nu vor fi afectate de inteligenţa artificială sau care înregistrează o cerere de forţă de muncă în creştere datorită altor macro tendinţe, precum sectorul energiei regenerabile, construcţiile, activităţile sportive sau serviciile medicale sau de îngrijire personală. În prezent, există de şapte ori mai multe anunţuri pentru locuri de muncă specializate în IA decât în 2012″, precizează cercetătorii în concluziile raportului de specialitate, conform Agerpres.

Conform datelor din raport, cea mai rapidă creștere a ponderii rolurilor care necesită competențe în AI a fost înregistrată în serviciile financiare, unde cererea a crescut de 2,8 ori mai mult față de alte sectoare. În serviciile profesionale, această creștere a fost de trei ori mai mare, iar în IT, de cinci ori mai mare.

Pe lângă competențele digitale, studiile arată o creștere semnificativă a importanței competențelor cognitive sofisticate, cum ar fi analiza, gândirea critică și creativitatea. De asemenea, competențele emoționale și comportamentale, precum adaptabilitatea, inteligența emoțională, influența socială și autonomia, devin tot mai relevante în contextul actual.

Liderii marilor companii sunt de părere că AI va transforma modul în care organizațiile își desfășoară activitatea, impunând necesitatea dobândirii de noi competențe de către angajați. Astfel, 84% dintre directorii executivi ale companiilor care au început să adopte AI cred că aceasta va spori productivitatea. În același timp, 70% dintre aceștia consideră că AI va schimba semnificativ modul de funcționare al companiei lor. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți (46%) anticipează o creștere a profitabilității datorită utilizării AI, în timp ce 41% estimează o majorare a veniturilor.

În plus, raportul indică faptul că anumite sectoare nu vor fi afectate de AI sau chiar înregistrează o cerere crescută de forță de muncă datorită altor tendințe macro. Aceste sectoare includ energia regenerabilă, construcțiile, activitățile sportive și serviciile medicale sau de îngrijire personală. De altfel, numărul anunțurilor pentru locuri de muncă specializate în AI este acum de șapte ori mai mare decât în 2012.

Raportul PwC a analizat peste jumătate de miliard de anunțuri de angajare din 15 țări, care cumulează mai mult de 30% din PIB-ul global. Această analiză extinsă oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care cererea de competențe în AI evoluează și influențează diferite sectoare economice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri